dec. 07 2014
Parul (Pyrus communis) – origine, descriere, utilizare
Denumire populara: Parul, Par bun
Denumire populara in alte limbi: engleza – Pear, Pear tree, European pear; germana – Birne, Birnenbaum; franceza – Poire, Poirier; etc.
Denumire stiintifica: Pyrus communis sin. Pyrus caucasica, Pyrus sativa
Grupa pomicola: pomacee, samantoase
Origine, raspandire:
Parul (Pyrus communis) se presupune ca isi are originea in doua centre China si Asia Mica (tarile riverane Marii Caspice). Parul a fost luat in cultura inca de acum 6.000 ani. Primele inscrisuri despre par dateaza de pe vremea lui Homer (850 i. Hr.), care spunea “Perele sunt un dar divin”. In anii 50 î.Hr. romanii cunosteau si cultivau peste 40-50 de soiuri de par.
Utilizare: Pomicola.
Conditii de crestere si fructificare / Factorii de mediu:
Parul este putin pretentios fata de sol dar prefera solurile fertile, bine drenate, profunde si reavene. Parul vegeteaza pe solurile: lutoase, luto-nisipoase, nisipoase, argilo-lutoase, argiloase. Utilizarea gutuiului ca portaltoi face posibila cultura pe soluri cu umiditate mai ridicata. Parul prefera un pH de 5.7-6.7, dar suporta o reactie a solului – pH in intervalul 5-7.6. Cerintele fata de sol difera de la o specie de portaltoi la altul: par (Pyrus spp.) sau gutui (Cydonia oblonga);
In momentele critice (cresterea fructelor, perioadele secetoase, diferentierea mugurilor de rod, etc.) se impune obligatoriu irigarea prin picurare. Conditiile de seceta afecteaza atat cantitatea cat si calitatea fructelor.
Parul prefera temperaturi in intervalul 20-36ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 10ºC iar cea maxima absoluta de 38ºC. Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -9 ºC. Temperatura minima de la care plantele (mugurii de rod) pot fi afectate de ger in perioada de repaus este de < -29 ºC (exista soiuri mai sensibile sau mai rezistente la ger).
Lumina: parul este un pom fructifer cu temperament de lumina (prefera locurile insorite). Lipsa luminii afecteaza: calitatea fructelor, buna maturare a lemnului, diferentierea mugurilor de rod, etc.
Taierile – pentru formarea coroanei si fructificare se fac primavara devreme. Este recomandat ca la taiere sa folosim mastic de taiat/altoit, pentru a prevenii aparitia unor boli grave. La par se vor face si operatii in verde – ciupiri, etc.;
Plantarea parului se recomanda toamna, dar putem planta in toata perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara), daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi de peste 5°C.
Proprietati pomicole:
Parul va intra pe rod la 3-5 ani de la plantare, in functie se soi, portaltoi, etc.
Perele sunt fructe de tip drupe false sau poame; de forma sferic-turtita, sferic-alungita, invers-ovoida, conic-trunchiata, piriforma alungita, maciucata, scurt piriforma (Vezi fig.); cu greutatea de 150 … >300 g; relieful fructului – neregulat, costat; pielita lucioasa sau acoperita de rugina; culoarea pielitei verde, galbena, rosu, orange; pedunculul (codita) este lunga. Pulpa este suculenta; de consistenta fondant, untoasa, tare; de culoare alba, alb-galbuie, rosie; contine sclereide (celule lignificate). Gustul poate fi dulce, cu aroma mai mult sau mai putin intensa.
Recoltarea perelor se face la maturitatea de recoltare (cu 8-10 zile inainte de maturitatea deplina), cand au dimensiunea specifica soiului si culoarea pe partea umbrita incepe sa vireze din verde spre cea specifica (galben, etc.). Perele isi continua usor maturarea si dupa recoltare (climacterice).
Perele se consuma in stare proaspata sau in preparate ca: prajituri, bauturi racoritoare, distilate, etc.
Perele contin la 100 g de pulpa: Antioxidanti: 2.201 μ mol – ORAC – Oxygen Radical Absorption Capacity Value; valoare energetica: 239 kJ (57 kcal); carbohidrati 15.23 g (zaharuri 9.75 g, etc.); proteine 0,36 g; vitamina C 4.3 mg; Sursa USDA.
Descriere:
Parul este un pom fructifer.
Florile sunt grupate cate 4-10 in inflorescente de tip corimb, umbela; de culoare alba. Infloreste in aprilie. Polenizarea la par este entomofila (albine, bondari, etc.) iar mare parte din soiurile de par sunt autosterile (necesita polenizator – nu se pot poleniza cu propriul polen) dar exista si soiuri de par partial-autofertile. La unele soiuri de par se poate intalni, pentru unele fructe din pom, fenomenul de partenocarpie (dezvoltare a ovarului fără fecundație și transformarea a lui în fruct lipsit de semințe).
Frunzele sunt caduce (cazatoare), ovate pana la subrotunde, mari – lungi de 7-8 cm, moi, la inceput tomentoase (pe ambele fete), devin glabre la maturitate, cu partea superioara lucioasa la maturitate, cu marginea dintata sau intreaga; de culoare verde; cu petiolul lung 2-3 cm (Vezi fig.).
Dimensiuni:
Parul este un pom fructifer a carui inaltime standard poate ajunge la 7,5-9 metri iar diametrul plantei de 4-8 m.
Soiuri de Par – in functie de perioada de maturare a fructelor:
- Soiuri de Par de Vara (Iulie-August): Aromata de Bistrita, Trivale, Untoasa Giffard, Williams, Napoca, Favorita lui Clapp, Bella di Giugno, Timpurii de Dambovita, Daciana, Morettini, Argessis, Getica, Carpica, Turandot, Carmen, Coscia, Santa Maria, etc;
- Soiuri de Par de Toamna- Iarna (septembrie-octombrie): Williams, Max Red Bartlett, Decana del comizio, Conferencé, Alexandre Lucas, Curé, Abate fetel, Kaiser (Untoasa de Bosc), Untoasa Hardy, Forelle, Passa crassana, Rosada, Highland, Monica, Olivier de Serres, Passe Crassane, Euras, Jeanne d’Arc, etc.
Inmultirea parului se face prin altoire primavara sau vara pe portaltoi:
- generativi (din samanta – par franc): Cu Miezul Rosu; P.F. Harbuzesti; P.F. Pastravioare, P.F. Alamai, Parul paduret (Pyrus pyraster), etc;
- vegetativi (marcote, butasi) din gutui: BA29, BN70, EMA, Sydo, etc. Atentie !!! Gutuiul se utilizeaza direct la soiurile cu afinitate buna la gutui sau se foloseste intai un intermediar de par cu afinitate (Curé, Contesa de Paris, Beurre Hardy, etc.).
Fertilizarea se face utilizand programele tehnologice specifice culturii parului.
I. Bolile parului:
- Rapanul parului (Venturia pyrina);
- Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena);
- Focul bacterian la par (Erwinia amylovora);
- Patarea bruna a frunzelor si fructelor (Diplocarpon maculatum sin. Diplocarpon soraueri, Entomosporium maculatum);
- Rugina parului (Gimnosporangium sabinae);
- Patarea alba a frunzelor de par – Septorioza (Mycosphaerella sentina sin. Septoria sentina);
- Cancerul deschis al ramurilor-tulpinilor (Nectria spp.);
- Noul cancer al marului, parului si gutuiului (Valsa ceratosperma);
- Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens);
- Arsura bacteriana comuna (Pseudomonas syringae pv. syringae);
- Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum);
- Mana (Phytophthora cactorum);
- Mozaicul inelar al parului (ACLSV0 – Pear ring pattern mosaic virus);
- Pietrificarea perelor (Pear stony pit virus);
- Declinul parului (Phytoplasma pyri).
II. Boli (putregaiuri) de depozit la mere, pere si gutui pot fi cauzate de: Potebniamyces discolor, Monilinia fructigena, Penicillium expansum, Pezicula alba, Glomerella cingulata, Pezicula malicorticis, Botryotinia fuckeliana, Phytophthora cactorum, Venturia inaequalis, Alternaria alternata, Ploeospora herbarum, Stemphylium botryosum, Phialophora malorum, Phialophora spp., Sphaeropsis spp., Rhizopus stolonifer, Ploeospora allii, Nectria galligena, Fusarium avenaceum, etc.
Daunatori la par:
- Viespea perelor (Hoplocampa brevis);
- Puricele melifer al parului (Psylla pyri sin. Cacopsylla pyri);
- Viermele marului, parului (Cydia pomonella);
- Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana);
- Gandacul paros (Epicometis hirta);
- Plosnita parului (Stephanitis pyri);
- Cicada gheboasa a pomilor (Ceresa bubalus);
- Gargarita florilor de mar, par (Anthonomus pomorum);
- Musculita frunzelor de mar & par (Dasineura mali);
- Cotarul verde (Operophtera brumata sin. Cheimatobia brumata);
- Minatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella);
- Molia orientala a fructelor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta);
- Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
- Paduchele testos al parului (Epidiaspis leperii);
- Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum);
- Paduchele verde al marului si parului (Aphis pomi);
- Paduchele cenusiu-cafeniu al parului (Melanaphis pyraria);
- Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar);
- Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea);
- Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea);
- Acarianul ruginii la par (Epitrimerus pyri);
- Acarieni: Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi sin. Tetranychus ulmi);
- Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae),
- Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella);
- Gargarita mugurilor de par (Anthonomus pyri);
- Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha);
- Cariul scoartei (Scolytus rugulosus);
- Iepurele de camp (Lepus europaeus);
- Capriorul (Capreolus capreolus), etc.
Plante parazite la par:
Categorie: Pomi fructiferi
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Parul (Pyrus communis) – origine, descriere, utilizare