ian. 20 2016

Plantarea nucilor in gradina si livada

Plantarea Nucului in gradina si livadaNucul comun (Juglans regia) este un pom fructifer mai deosebit, intrucat elibereaza si acumuleaza in solul din jurul arborelui substante inhibitoare de crestere  (alelopate). Substantele inhibitoare  poarta numele de juglona si sunt eliberate atat de radacini cat si de frunze. Substantele inhibitoare afecteaza cresterea legumelor (cartoful, tomatele, vinetele, ardeiul) dar si a  marului, acestea  sunt plante extrem de sensibile. Substantele inhibitoare afecteaza si plantele din jurul nucului, astfel sub nuc si pana la 25-60 metri de acesta nu este recomandata cultivarea plantelor sensibile, iar frunzele toamna se vor aduna si arde (in nici un caz frunzele nu se vor composta sau incorpora in sol).

Este important de stiut ca si dupa desfiintarea unei plantatii de nuc, substantele vor ramane o lunga perioada in sol si vor afecta cresterea plantelor cultivate.

Plantele  de nuc utilizate la infiintarea culturilor trebuie sa fie certificate ca sunt libere de agenti patogeni (virusi, bacterii, ciuperci, fitoplasme).

Perioada de plantare a nucilor

Momentul plantarii nucilor  incepe dupa caderea primelor  brume de toamna,  care vor conduce la ingalbenirea si in final caderea frunzelor. Caderea totala a frunzelor  ne indica intrarea nucului  in repaus vegetativ si inceperea sezonului de plantare la nuc. Perioada de plantare a nucilor este Toamna-Iarna-Primavara, cu conditia ca solul sa nu fie inghetat si afara sa avem temperaturi pozitive (peste +5°C).

Distante de plantare la infiintarea culturii de nuc:

In gradina nu recomandam plantarea nucilor, dar daca totusi exista, sau se doreste, trebuie sa luam in considerare o distanta minima de 25 m de la proiectia coroanei la alte culturi.

In livada  se pot utiliza diferite distante de plantare in functie de vigoarea soiului:  – distanta intre randuri, in functie de vigoarea soiului de nuc poate varia intre 10 m (vigoare mare) – 7 m (vigoare mica);

distanta intre plante pe rand  in functie de vigoarea soiului de nuc  poate varia intre 9 m (vigoare mare) – 6 m (vigoare mica).

Pentru nucul plantat in apropierea limitelor de proprietate distanta minima intre trunchi si limita de proprietate “gard” conform legii este de cel putin 2 metri.

Pregatirea solului

Desfundarea, scarificarea

Inainte de a infiinta o livada de nuc se face  mobilizarea adanca  prin  desfundare. Desfundarea  se face cu cateva luni inainte de plantare  si doar pe solurile profunde la o adancime de 50-60 cm, utilizand un plug reversibil pentru desfundat. In gradina desfundatul se poate face manual  la doua cazmale.

Cel mai frecvent la infiintarea plantatiilor in locul desfundatului se face o scarificare prin treceri perpendiculare la o adancime de 70 cm.

Urmeaza o  aratura normala la 30 cm, maruntirea si nivelarea prin discuire.

Pichetarea terenului se face conform schemei de plantare alese (distanta intre randuri si distanta intre plante pe rand).

Sapatul gropilor:

Pentru plantarea nucilor gropile pot fi sapate:

  • mecanizat cu ajutorul burghiului, operatiune ce se face de obicei pe terenuri desfundate utilizand un burghiu cu diametru de peste  60 cm.
  • manual – la acestea lungimeasi latimea gropilor variaza in functie de  sol, si de  lucrarea de desfundare (in livezile mari, inainte de plantare se face desfundarea terenului). Daca desfundarea s-a efectuat, gropile se pot face la dimensiuni minime.  (Vezi fig.) In functie de tipul de sol vom avea gropi incepand de la 60×60 (pe solurile usoare “nisipoase”) si ajungem chiar la 120×120 cm (pe solurile compacte-grele “argiloase”). Adancimea variaza si ea tot in functie de sol intre 60 cm si 80 cm, (Vefi fig.).

Fasonatul puietilor de nuc comun

Fasonarea puietilor de nuc se executa cu foarfeca horticola.

Fasonatul este operatiunea ce presupune scurtarea radacinilor principale la circa 30 cm, iar a celor secundare la circa 10 cm. Fasonatul presupune si indepartarea eventualelor radacini traumatizate, mucegaite, rupte, strangulate sau uscate.

Mocirlirea puietilor de nuc este operatiunea ce presupune introducerea pomului in mocirla preparata.

Locul unde se face mocirlirea trebuie sa fie ferit de vant si soare puternic.

Mocirlirea pomilor contribuie la o mai usoara cicatrizare a ranilor rezultate in urma fasonatului si asigura un contact mai bun al radacinilor cu solul. Mocirlirea are rol si in emiterea de noi radacini (balega proaspata de bovine – contine auxine, substante cu rol in stimularea cresterii si inradacinarii plantelor).

Puietii de nuc se planteaza imediat dupa ce au fost mocirliti.

Plantarea puietilor de nuc

Se aseaza pomul in groapa cat mai drept posibil, astfel incat coletul sa fie la circa 3-5 cm deasupra solului (asezarea coletului pomului deasupra solului  este necesara , intrucat prin tasarea pamantului din jurul pomului, acesta va cobora cei 3-5 cm, astfel la finalul plantarii pomul sa ajunga in pozitia initiala din pepiniera „coletul la nivelul solului”). Se trage usor pamant – peste radacini.  Dupa acoperirea radacinilor cu pamant – pamantul se taseaza, calcandu-l dinspre marginea gropii spre pom, tasarea este necesara pentru asigurarea unui contact intim intre radacini si sol. Se administreaza circa 1-2 galeti de apa/groapa si se acopera complet cu pamant, dupa care se taseaza cu piciorul. Pamantul ce ramane il folosim la realizarea in jurul pomului a unui musuroi de circa 20-30 cm.

Plantarea Nucului-fasonatul radacinilor

Fig. 1 Fasonatul radacinilor puietilor de nuc

Plantarea Nucului in gradina-livada

Fig. 2 Plantarea puietilor de nuc comun

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Plantarea nucilor in gradina si livada

Comments are closed at this time.

Cookies - Termeni si conditii