Horticultorul.ro

Familia: ROSACEAE

Denumire populara: Prunul japonez, Prunul chino-japonez, Prunul chinezesc

Denumire populara in engleza: Japanese plum, Chinese plum

Denumire stiintifica: Prunus salicina sin. Prunus triflora, Prunus thibetica

Grupa pomicola: drupacee, samburoase

Origine, raspandire:

Prunul chino-japonez (Prunus salicina) este originar din China si a fot introdus si naturalizat in Japonia in urma cu 4.000 ani. Din Japonia prunul japonez s-a raspandit in intreaga lume.

Utilizare: Pomicola, Ornamentala

 

Conditii de crestere si fructificare / Factorii de mediu:

Prunul japonez prefera solurile cu un pH de 5.5-6.5 dar suporta un pH in intervalul 5-7.5. Planta prefera solurile cu un continut ridicat de materie organica, reavene, afanate si bine drenate. Prunul japonez vegeteaza bine pe soluri mijlocii si usoare: lutoase, luto-nisipoase, aluviale, nispoase dar suporta si solurile argiloase, argilo-lutoase.;

In momentele critice (cresterea fructelor, perioadele secetoase, etc.) se impune obligatoriu irigarea prin picurare.

Prunul japonez prefera temperaturi in intervalul 18-35ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 6ºC iar cea maxima absoluta de 38ºC. Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la tempeaturi < 0 ºC. In perioada infloritului prunul japonez este ceva mai rezistent la frig comparativ cu prunul (Prunus domestica).

Lumina – prunul japonez prefera locurile luminoase (insorite).

 

Plantarea la prunul japonez se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C.

 

Proprietati pomicole:

Prunul japonez (Prunus salicina) va intra pe rod la 3-4 ani de la plantare.

Fructele (prunele) suntde tip drupa globulos-ovoida, cordata cu diametrul de 3-7 cm, de culoare: rosiatica, galbena, purpurie acoperite de pruina albastra-violacee, cu sambure ovat de 1.3 cm lungime aderent la pulpa (Vezi fig.). Pulpa este zemoasa de diferite culori: rosie, alb-galbuie,

Recoltarea prunelor japoneze se face in iulie – august cand fructele s-au colorat specific varietatii, au dimensiunea specifica, pulpa devine moale, aciditatea scade. Prunele japoneze nu isi mai continua maturarea dupa recoltare (neclimacterice). Prunele japoneze au o buna rezistenta la pastrare comparativ cu prunele (Prunus domestica).

Prunele japoneze se consuma in stare proaspata sau in preparate ca: gem, dulceata, compot, bauturi racoritoare, etc.

Prunule contin la 100 g: Antioxidanti: 9,059 μ mol – ORAC – Oxygen Radical Absorption Capacity Value; valoare energetica: 192 kJ (46 kcal); carbohidrati 11,42 g (zaharuri 9.92 g, etc.); proteine 0, 7 g; vitamina C 9,5 mg; Sursa USDA.

 

Descriere / Identificare:

Prunul japonez este un pom fructifer si ornamental;

Florile cate 3 sunt albe cu diametru de 1,5-2 cm. Florile sunt frecventate si polenizate de insecte (polenizare entomofila) – albine, bondari.  Varietatile/Soiurile de prun japonez sunt in general autofertile. Momentul infloririi Prunului Japonez (Prunus salicina) este inaintea Prunului European (Prunus x domestica).

Frunzele sunt caduce (cazatoare), forma oblong-obovate sau elliptic-obovate, de 6-10 cm lungime si 3 cm latime, abrupt acuminate, la baza cuneate, dublu-optuz serate, culoare verde, sunt lucitoase si glabre (Vezi fig.).

Dimensiuni: Prunul japonez este un pom fructifer ce poate atinge inaltimea de 7-10 metri cu un diametru al coroanei de 3-4 metri.

Soiuri de Prun Chino – Japonez: Fortune, Early Queen, Queen Rosa, Ruby Queen, Early Golden, Methley, Au Rosa, Santa Rosa, Satsuma, Black Amber, Mgm96, Zailet, Lizzie, Burbank, Ozark Premier, Shiro, Vanier, Wickson, Friar, etc.

Inmultirea prunului japonez se face prin altoire primavara sau vara pe portaltoi de: corcodus, prun franc, piersic franc, porumbar, zarzarul (Prunus armeniaca var. minor), etc.

Fertilizarea se face utilizand programele tehnologice specifice culturii  prunului.

Bolile prunului:

• Ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila);
• Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Xanthomonas campestris pv. pruni; Pseudomonas syringae pv. morsprunorum);
• Fumagina (Capnodium salicinum);
• Patarea rosie a frunzelor (Polystigma rubrum);
• Monilioza (Monilinia laxa);
• Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena);
• Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Viroze; etc.

Daunatori la prun:

• Viermele prunului (Cydia funebrana);
• Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana);
• Molia orientala a fructelor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta);
• Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella);
• Afide – Paduchele cenusiu al prunului (Hyalopterus pruni);
• Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae);
• Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea);
• Paduchele testos al prunului (Quadraspidiotus ostreaeformis);
• Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
• Viermele marului (Cydia pomonella);
• Cariul scoartei (Scolytus rugulosus);
• Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), etc;
• Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha);
• Musculita frunzelor (Dasineura prunicola);
• Viespile prunelor (viespea neagra si viespea samburilor); etc.

Etichete: arbore ornamental, Chinese plum, drupacee, Japanese plum, Pom fructifer, pom ornamental, Prun, prun chino japonez, pruni, pruni chino-japonezi, Prunus thibetica, Prunus triflora, samburoase

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul