Ramuri de rod la Par: identificare usoara din imagini

feb. 06 2022

Ramuri de rod la Par: identificare usoara din imagini

Cunoașterea ramurilor de rod la Par (Pyrus communis) este deosebit de importanta pentru a estima producția viitoare, pentru a efectua corect tăierile de productie/fructificare, pentru a stabilii tipul de fructificare (spur – fructifica pe tepuse; standard – fructifica pe nuielușe si mlădițe) specific fiecărui soi de par, etc.

Pe pom putem întâlnii: ramuri vegetative (macroblaste, ramuri viguroase garnisite cu muguri vegetativi), ramuri de rod (majoritatea sunt microblaste, sunt de dimensiuni mici-mijlocii, prezinta muguri floriferi), etc.

Ramurile de rod lungi (smiceaua, nuielusa si mladita) sunt ceva mai groase comparativ cu ramurile marului; sunt in general glabre (fara pubescenta „perisori”); sunt geniculate (au internodurile dispuse in zig-zag).

Ramurile de rod la par sunt ramuri laterale sau terminale, anuale (de 1 an). Ramurile de rod se împart in doua categorii: ramuri de rod in devenire si ramuri de rod propriu-zise.

I. Ramurile de rod in devenire la par

Ramurile de rod in devenire in devenire (ramuri neflorifere) la par nu vor prezenta decât: muguri vegetativi (mugure din care ia nastere o rozeta de frunze sau un lastar), muguri stipelari (nu sunt vizibili, iar din ei iau nastere lastari atunci cand mugurii principali sunt distrusi), muguri axilari (mugure ce se formeaza la axila „subsuara” frunzei).

♦ Pintenul – este o ramura de rod in devenire foarte scurta (lung de 1-10 cm) care prezintă in vârf un mugure vegetativ (in vegetație din acesta apare o rozeta de 3-7 frunze si un lastar) de forma conica. Pintenul ia naștere dintr-un mugure axilar (mugure ce se formează la axila „subsuoara” frunzei). Pintenul poate prezenta muguri vegetativi laterali-axilari rudimentari (de forma triunghiulara sau conica, sunt slab dezvoltați) sau nu prezinta deloc muguri laterali, varful mugurilor laterali este departat de ramura. Pintenul va evolua in 1-3 ani către o ramura de rod propriu-zisa de tip tepusa. Se întâlnesc mai multe feluri de pinteni: pinten simplu de 1 an, pinten mixt.

Fig. 1 Ramuri de rod la par: Pintenul

♦ Spinul – este de dimensiuni reduse (câțiva cm lungime), vârful este reprezentat de o zona lemnificata ascuțita, iar in rest spre baza prezinta câțiva muguri laterali vegetativi, varful mugurilor laterali este departat de ramura. Acest tip de ramura apare in general la exemplarele salbatice.

♦ Smiceaua – este o ramura de rod in devenire lunga de 10-35 cm, ce prezinta in vârf un mugure vegetativ conic, bine dezvoltat (in vegetație din acesta apare o rozeta de 3-7 frunze si un lăstar). Smiceaua prezinta numerosi muguri vegetativi laterali-axilari de dimensiuni mai reduse, conici, cu varful ascutit este departat de ramura; mugurii laterali vegetativi dinspre baza sunt foarte mici de forma triunghiulara sau pot fi chiar absenti. Smiceaua evoluează in 1-3 ani, iar in vârful acesteia apare frecvent un mugure mixt prezent pe o ramura de rod propriu-zisa de tip tepusa sau nuielusa. Din mugurii laterali axilari vegetativi pot sa apară pinteni sau țepușe.

Fig. 2 Ramuri de rod la par: Smicea

II. Ramurile de rod propriu-zise la par

Ramurile de rod propriu-zise (florifere) la par sunt ramuri ce vor prezenta obligatoriu muguri de rod micști (sunt muguri solitari „unul”, din care ia naștere inflorescența de tip corimb, de 4-10 flori si rozeta de frunze). Odată cu observarea prezentei ramurilor de rod pe un pom tânăr, va începe si fructificarea pomilor de par, aceasta se poate declanșa la cca. 3-10 ani de la plantare in funcție de portaltoi, soi, tip de fructificare, etc.

♦ Țepușa – este o ramura de rod propriu-zisa scurta (câțiva cm) care prezinta in vârf un mugure mixt bombat (din care ia naștere inflorescența de 4-10 flori si rozeta de frunze), de forma ovoida (forma de ou), ovo-conica, etc. Tepusa este caracteristica soiurilor tip „spur”. Țepușa poate lua naștere direct dintr-un mugure axilar (in 1 an) sau dintr-un pinten (prin evoluție in 2-3 ani). In urma rodirii (prezentei fructului „rodului”) vârful țepușelor se îngroașă formând bursa (este partea terminala a ramurilor care au rodit; mai multe burse suprapuse formează vatra de rod (vatra de rod – se dezvolta strict, doar prin evolutia tepuselor); dintr-o bursa pot sa apară ramuri de rod de tip: pinten, țepușa, smicea, nuielușa). Se întâlnesc mai multe feluri de tepuse: simple, inelate, mixte.

Fig. 3 Ramuri de rod la par: Tepusa

♦ Nuielușa – este o ramura de rod propriu-zisa lunga (10-30 cm) care prezinta in vârf un mugure mixt bombat (din care ia naștere inflorescența de 4-10 flori si rozeta de frunze), de forma ovoida, ovo-conica, etc. De-a lungul acesteia exista numeroși muguri axilari vegetativi, varful mugurilor laterali este departat de ramura. Prin rodire, vârful nuielușelor se îngroașă formând o bursa (pe bursa pot sa apară noi ramuri de rod); din mugurii laterali axilari prezenți de-a lungul nuielușei pot sa apară: țepușe, pinteni.

Fig. 4 Ramuri de rod la par: Nuielusa

♦ Mlădița – este o ramura de rod propriu-zisa lunga (10-60 cm) care prezinta in vârf un mugure mixt (bombat; de forma ovoida, ovo-conica) si inca cativa (2-6) muguri laterali-axilari micști in zona dinspre vârf, iar in rest (zona de mijloc si baza) mugurii laterali sunt de tip laterali-axilari vegetativi. In zona terminala, din mugurii micsti vor aparea numeroase burse (este partea terminala îngroșata a ramurilor care au rodit) pe care pot fi prezente noi ramuri de rod, iar in rest din mugurii axilari vegetativi pot sa apară câteva ramuri de rod scurte (țepușe, pinteni). Varful mugurilor laterali este departat de ramura.

Fig. 5 Ramuri de rod la par: Mladita

Fig. 6 Ramuri de rod la par: Mladita

Fig. 7 Ramuri de rod la par: Mladita

III. Alte Formatiuni Fructifere

♦ Bursa este o formatiune lemnoasa (la mar si par) care a rezultat in urma evolutiei tepuselor – prin mugurele de rod mixt, prin ingrosarea axului rozetei de frunze si inflorescentei. Ingrosarea axului are loc sub influenta afluxului de seva ce hraneste fructele prezente pe acesta si determina, acumularea in zona ingrosata (in bursa/punga de rod) a unor cantitati mari de hidrati de carbon (poliglucide=amidon, etc.). Pe o bursa vor aparea noi ramuri de rod ca: tepusa, nuielusa, mladita, pinten, smicea.

Fig. 8 Bursa/Punga de rod la par

Fig. 9 Bursa epuizata

♦ Vatra de Rod – este o ramificatie fructifera (formatiune de rod multianuala complexa, la mar si par) ce apare strict, doar prin evolutia tepuselor. Intr-o vatra de rod se gasesc numeroase burse suprapuse, formate de-a lungul mai multor ani (pana la 14-15 ani, cat este viata unei vetre de rod). Pentru a mentine constanta capacitatea de rodire, vetrele de rod se vor întinerii la fiecare 4-6 ani.