aug. 14 2014
Zmeurul de gradina (Rubus idaeus) – descriere, utilizare
Familia: ROSACEAE
Denumire populara: Zmeurul de gradina, Zmeurul de cultura
Denumire populara in alte limbi: engleza: Rasberry, Raspberry, European raspberry, Hindberry, red garden raspberry, red raspberry; germana: Himbeere; franceza: framboise; spaniola: frambuesa; etc.
Denumire stiintifica: Rubus idaeus
Origine, raspandire:
Arbust fructifer indigen, creste spontan in zona montana si subalpina.
Se cultiva in toate regiunile tarii in gradina, camp, la container (ghiveci) sau in spatii protejate (solarii).
Utilizare: Pomicola, Medicinala
Conditii de crestere si fructificare / Factorii de mediu:
Zmeurul prefera solurile cu un pH de 5.5-6.5 dar suporta un pH in intervalul 4.5-7.5. Planta prefera solurile cu un continut ridicat de materie organica, reavene, afanate si bine drenate. Zmeurul vegeteaza bine in soluri mijlocii-usoare: lutoase, nisipo-lutoase, suporta greu si solurile argiloase;
In perioada de crestere si maturare a fructelor, lipsa apei afecteaza grav cantitatea si calitatea fructelor.La zmeurul de gradina se impune obligatoriu irigarea prin picurare in perioadele critice.
Zmeurul de gradina prefera temperaturi in intervalul 16…24ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 5ºC iar cea maxima absoluta de 29ºC. In perioada de repaus partea aeriana a zmeurului de gradina poate suporta temperaturi negative de pana la -25 … -30 ºC (in functie de verietate). Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi sub -1°C.
Taierea la zmeurul de gradina se face primavara sau toamna (la soiurile primocane).
Lumina – zmeurul de gradina vegeteaza bine in conditii de lumina suportand si semiumbra (productia este mai scazuta).
Plantarea la zmeurul de gradina se face in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara) daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi peste 5°C.
Proprietati pomicole:
Zmeurul de gradina va intra pe rod in anul al 2-lea de la plantare, cu exceptia celor remontante (fructifica si in primul an).
Fructificarea la unele soiuri de zmeur poate fi remontanta (fructifica de doua ori intr-o peropada de vegetatie: prima data pe tulpinile din anul precedent si a doua oara in august-septembrie pe varful tulpinilor din anul curent).
Fructele sunt comestibile de tip polidrupe (numeroase drupeole grupate) se desprinde usor de receptaculul conic, de 2 cm diametru, greutate de 5 g/fruct, forma este globuloasa, conica, cilindrica, etc; culoare rosie, roz, purpurie, galbena, alba, neagra (Vezi fig.) cu gust dulce-aromat. Drupeolele (EN-drupelet) – sunt drupe foarte mici, carnoase, contin un (1) sambure si formeaza fructul de zmeura, mur.
La zmeurul de cultura se recolteaza polidrupa (zmeura). Recoltarea se face esalonat la maturitatea de consum in intervalul iuie-septembrie.
Zmeura se consuma in stare proaspata sau in preparate ca: gem, dulceata, sirop, bauturi racoritoare, ceai de fructe de padure (fructe uscate-deshidratate), etc.
Zmeura contine la 100g: Antioxidanti: (5,065 μ mol, Sursa USDA Database for ORAC – Oxygen Radical Absorption Capacity Value); valoare energetica: 220 kJ (53 kcal); carbohidrati 11,94 g; proteine 1,2 g; vitamina C 26,2 mg; etc.
Descriere / Identificare:
Zmeurul de cultura este un semiarbust fructifer;
Florile zmeurului sunt grupate in inflorescente – pauciflore terminale si axilare (apar la baza frunzelor). Floarea este autofertila (la majoritatea varietatilor), cu petale albe si inguste (Vezi fig.). Zmeurul infloreste in mai-iunie. Florile sunt frecventate de albine (Vezi fig.).
Frunzele sunt caduce (cazatoare), cu 3 – 7 lobi, cu marginea neregulat serata, cu dinti mucronati, de culoare verde (Vezi fig.);
Tulpinile se formeaza in anul I iar in anul al II-lea fructifica, cu exceptia varietatilor remontante care fructifica si in primul an sau a celor primocane (la care aparitia tulpinilor, inflorirea si fructificarea se petrec in acelasi sezon de vegetatie, ex. Polka).
.In iarna celui de al III-lea an tulpinile de doi ani se usuca. Tulpinile uscate se suprima de la baza in primavara anului trei. Tulpinile zmeurului ajung frecvent la lungimea de 1,5-2,5 metri. Tulpinile sunt erecte si arcuite la varf, in zona bazala prezinta ghimpi drepti, aciculari;
Zmeurul are in sol rizomul (tulpina subterana) din care pornesc radacinile fibroase. Pe radacinile tinere se regasesc numerosi muguri adventivi, din care iau nastere drajoni (V. Drobota, 1977). Inradacinarea la zmeur este superficiala 20-35 cm.
Tipuri de zmeur:
- Floricane (produc flori si fructe pe tulpini de 1 si 2 ani). Un ciclu de crestere si fructificare dureaza 2 ani.
- Primocane (la care aparitia tulpinilor, inflorirea si fructificarea se petrec in acelasi sezon de vegetatie, ex. Polka). Ciclul de crestere a lastarilor si fructificare are loc intr-un singur an (1 an).
Dimensiuni:
Zmeurul este un arbust – semiarbust a carui inaltime poate ajunge la 1,5-2,5 metri, in functie de varietate.
Soiuri de Zmeur de gradina:
Cayuga (din 2009), Citria (din 2009, galbena, Vezi fig.), Gustar (din 2003, remontant), Malling Exploit (din 2009), Opal (din 2003, remontant), Ruvi (din 2009), Star (din 2000), The Latham (din 2009), Vely (din 2008), Rubin Bulgaresc (Vezi fig.), etc.
Soiuri noi si valoroase: Tulamen, Willamette, etc.
Hibrizi de zmeur:
- Tayberry Group – hibrizi de (Mur X Zmeur) realizati in anul 1979 in Scotia. Au fructe mari si dulci;
- Loganberries – hibrid de (Mur X Zmeur) realizat in California in anii 1880 de catre Jude Logan. Varietatile recente de Loganberries sunt fara spini. Fructele au gust de zmeura.
Fertilizarea se face utilizand programele tehnologice specifice culturii zmeurului.
Inmultirea zmeurului de gradina se face prin:
- despartirea tufei intrucat este o specie care drajoneaza puternic (cresc noi lastari direct de pe radacini). Dupa cativa ani de la plantare putem proceda la separarea de noi plante;
- drajoni – lastari noi formati direct din radacina;
- marcotaj – se aplica la varietatile care nu drajoneaza;
- utilizand tehnologia culturilor “In Vitro”; etc.
Boli la zmeurul de gradina-cultura:
- Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea);
- Monilioza – Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena);
- Cancerul bacterian (Agrobacterium spp.);
- Uscarea tulpinilor (Didymella applanata);
- Rugina zmeurului si murului (Phragmidium rubi-idaei);
- Rugina galbena (Kuehneola uredinis);
- Septorioza la mur & zmeur (Septoria rubi);
- Fainarea (Sphaerotheca humuli);
- Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora),
- Mana de sol (Phytophthora spp.),
- Putregaiul fibros al radacinilor (Armillaria mellea),
- Antracnoza tulpinilor (Elsinoë veneta), etc.
Daunatori la zmeurul de gradina-cultura:
- Afide – Paduchi de plante (Aphis idaei; Amphorophora rubi);
- Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), etc;
- Cevidomia scoartei (Thomasiniana theobaldi);
- Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
- Gandacul zmeurului & murului (Byturus tomentosus);
- Molia zmeurului (Incurvaria rubiella);
- Gargarita neagra a zmeurului (Anthonomus rubi);
- Musca zmeurei (Lasioptera rubi);
Gargarita dudului (Diaspis pentagona), - Nematozii, etc.
Fig. 1 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus)
Fig. 2 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus ‘Tulameen’)
Fig. 3 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus ‘Tulameen’)
Fig. 4 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus ‘Tulameen’)
Fig. 5 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus ‘Tulameen’)
Fig. 6 Zmeurul galben de gradina (Rubus spp. ‘Citria’)
Fig. 7 Zmeurul galben de gradina (Rubus idaeus ‘Citria’)
Fig. 8 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus ‘Rubin Bulgaresc’)
Fig. 9 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus ‘Rubin Bulgaresc’)
Fig. 10 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus ‘Rubin Bulgaresc’)
Fig. 11 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus), flori
Fig. 12 Zmeurul de gradina (Rubus idaeus ‘Rubin Bulgaresc’), flori polenizate de albine
Categorie: Pomi fructiferi
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Zmeurul de gradina (Rubus idaeus) – descriere, utilizare
