Horticultorul.ro

CLASA: Leotiomycetes (in trecut: Ascomycetes, Discomycetes)

ORDINUL: Helotiales

FAMILIA: Drepanopezizaceae

Denumire stiintifica: Drepanopeziza ribis sin.  Gloeosporidiella ribis, Gloeosporium ribis, Leptothyrium ribis, Pseudopeziza ribis

Denumire populara: Antracnoza coacazului. Antracnoza agrisului

Denumire populara in engleza: anthracnose of currant, leaf spot of currant, leaf spot of gooseberry

Plante gazda: agris, coacaz negru, coacaz rosu, coacaz alb, Josta

Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica  Drepanopeziza ribis

Origine: originea bolii este inca necunoscuta, dar boala a fost identificata pe plantele de coacaz negru inca din 1873.

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦  Miceliul este endofil (se dezvoltă în interiorul țesutului frunzei). Hifele miceliene sunt hialine (incolore), subțiri și septate. Se formeaza la inceput intercelular, dupa care evolueaza si intracelular. Ciuperca are o hrănire biotrofică (ciuperca extrage substanțe nutritive fără a distruge imediat celulele gazdei). Ciuperca traieste dupa infectie pe frunzele vii ca un  parazit obligatoriu slab (trăiește pe țesuturi vii, dar nu provoacă necroză rapidă), iar dupa caderea frunzelor aceasta traieste saprofit (își procură hrana din substanțe organice în descompunere) pe frunzele moarte, unde urmeaza sa isi formeze apoteciile (fructificațiile sexuate).

 

După moartea frunzelor, miceliul rămâne saprofit în țesuturile uscate, unde formează apotecii (corpurile fructifere).

 

Forma Anamorfa/Conidiana/Asexuata/Imperfecta (EN – ANAMORPH)

♦  Acervuli (lagar de conidiofori cu conidii) apar sub forma unor pernite mici, de culoare alb-roz, acestea strapung epiderma si elibereaza conidiile;

♦  Conidile (forma conidiana, spori asexuati) sunt unicelulare, hialine (incolore),  curbate in forma de banana, 12-24 x 5-8 µm.

 

Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta (EN – TELEOMORPH)

♦  Apoteciile (fructificațiile sexuate) – se formeaza pe frunzele bolnave si moarte, cazute pe sol, care au iernat.  In apotecii se formeaza Ascele.

♦  Ascele (celule de spori sexuate) contin 8 ascospori.

♦  Ascosporii (sporii sexuați) – sunt ovati, hialini, de 12–17 µm x 7–8 µm.

 

ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)

Boala este favorizata de umiditate (o vreme ploioasa), fiind mai frecventa în regiunile bogate în precipitatii.

Ciuperca necesita pentru germinarea sporilor  o temperatura optima de 18-25°C;

In conditii favorabile sporularea este posibila la 2-4 saptamani de la infectie.

Ciuperca este activa (poate infecta noi frunze, fructe) in intervalul de temperaturi 10-28°C.

La temperaturi de peste 30°C, este afectata dezvoltarea ciupercii si viabilitatea conidiilor.

Apa este deosebit de importanta intrucat, sporii pentru germinare – au nevoie de peliculă de apă pe frunze (picături de rouă, ploaie, irigare prin aspersie sau ceață), timp de 10-12 ore.

Umiditatea atmosferica relativa – favorizeaza atacul la valori de peste 90%.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Ciuperca ierneaza (trece de la un an la altul) prin intermediul frunzelor infectate cazute pe sol si al lastarilor infectati. Pe frunzele infectate si cazute la sol care au iernat  acestea se formeaza corpurile fructifere sexuate – Apotecile in care iau nastere ascele si ascosporii. Primavara, ascospori  diseminati de vant ajung pe organele plantei, iar in conditii favorabile (vreme ploioasa) are loc infectia primara  a frunzelor plantelor gazda.

In 2-4 saptamani de la infectie isi fac aparitia acervulii ciupercii care contin numeroase conidii. Pe intreg sezonul de vegetatie, ciuperca dezvolta acervuli, iar cand acestia ajung la maturitate, epiderma se rupe si sunt eliberate conidiile in mase gelatinoase. Se pare ca conidiile in mase gelatinoase pot fi  diseminate doar cu ajutorul picaturilor de apa si al insectelor. Conidiile eliberate vor genera  numeroase infectii secundare pe frunze, tulpini, fructe. Conidiile produse la sfarsitul verii sunt capabile sa supravietuiasca peste iarna.

Ciuperca iernează –  in  frunzele infectate cazute la sol si tulpinile/lastari infectati sub forma de conidii sau miceliu.

Diseminarea/Raspandirea ciupercii: ascosporii ciupercii sunt diseminati usor prin: vant, ploi, insecte; iar conidiile aflate in mase gelatinoase sunt diseminate doar prin intermediul ploilor (picaturilor de apa) si al insectelor.

 

SEMNELE ATACULUI / SIMPTOMELE SI AFECTAREA PLANTELOR 

Boala ataca: frunze (produce defolierea rapida s masiva, ataca petiolul si limbul), lastarii tineri (aflati in stare erbacee), tulpinile, fructele.

In conditii favorabile de mediu, boala are nevoie de 2-4 saptamani pentru: germinarea sporilor, penetrarea tesuturilor si in final generarea de simptome vizibile pe organele atacate (frunze, etc.).

Boala apare vizibila pe frunze vara-toamna (iunie-octombrie), iar primele infectii in luna mai.

♦  Pe frunze, atacul se manifesta sub forma unor pete rotunde cu un diametru de 2 mm, Vezi fig. Atacul debuteaza pe frunzele mature si imbatranite, pe frunzele atacate-partea superioara apar: pete mici si circulare, de culoare maro-inchis/ negru (in centrul petelor se formeaza corpuri fructifere mici „acervulii”, de culoare alb-roz, acestia contin conidiile ciupercii), pe masura ce atacul avanseaza petele conflueaza, frunzele se ingalbenesc, o parte din frunza se brunifica, iar intr-un final acestea cad prematur, conducand la desfrunzirea/defolierea devreme si rapida a plantelor de coacaz si agris. Atacul pe codita/petiolul frunzelor se manifesta sub forma unor pete negre, usor scufundate. Se poate intampla ca in conditii prielnice de mediu plantele sa fie complet defoliate pana la jumatatea verii. Defolierea timpurie afecteaza buna maturare/coacere a lemnului (si implicit rezistenta la inghet), diferentierea mugurilor de rod, calitatea fructelor.

♦  Atacul pe fructe se manifesta prin pete mici punctiforme, fructele atacate se zbarcesc/stafidesc inainte de coacere.

♦  Atacul pe lastari/tulpini se manifesta prin leziuni de 0,6-1.2 cm lungime.

Se pare ca plantatile imbatranite sunt mai puternic afectate de antracnoza (Drepanopeziza ribis).

Boala poate fi deosebit de periculoasa si pentru plantele din pepiniere, mai ales daca puietii (plantele tinere) se gasesc in apropierea unor plante mature-imbatranite.

 

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE 

Adunam si distrugem frunzele, fructele atacate si cazute pe sol, intrucat constituie o sursa de infectie;

Cultivarea soiurilor cu toleranta la antracnoza;

Fertilizarea optima, dupa un program adecvat, are rolul de a creste rezistenta plantei in fata bolii;

Taierea si distrugerea (ingroparea adanca sau arderea) tulpinilor  afectate;

 

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea antracnozei la coacaz si agris

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

♦  Penconazol 100 g/l;

♦  Difenoconazol 250 g/l; etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: bolile agrisului, bolile coacazului, Drepanopeziza ribis, Gloeosporidiella ribis, Gloeosporium ribis, Leptothyrium ribis, Pseudopeziza ribis

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul