Horticultorul.ro

Denumire populara:  Fainarea la catalpa

Denumire stiintifica: Erysiphe elevata sin. Microsphaera elevata

Denumire populara in engleza: Catalpa powdery mildew

elevata

Plante gazda: catalpa (Catalpa bignonioides).

Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica Erysiphe elevata

 

Origine – boala a aparut pentru prima data in America de Nord, la catalpa (Catalpa bignonioides).  In prezent este prezenta si identificata si la Arborii de catalpa din Europa.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦  Miceliul se dezvolta ectoparazit (traieste pe suprafata frunzelor), acesta formeaza hife (filament din celule care alcătuiește miceliul) septate si hialine, acestea își extrag elementele nutritive din frunze prin intermediul haustorilor, acestia patrund in interiorul frunzei prin celulele epidermei si absorb hrana prin osmoza, hranind astfel ciuperca.

♦  Conifioforii sunt compusi din 3-4 celule, stau erecti/verticali deasupra miceliului, iau nastere din miceliul superficial, de 60-120×7-10 μm in varf poarta conidiile inlantuite. Conidile (forma conidiana, spori asexuati) sunt unicelulare,  elipsoidale  pana la cilindrice, de 20-40 × 8-15 µm.

♦  Cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) ciupercii, sunt globulosi, de culoare neagra, au diametrul de 90-120  µm; prezinta 4-15 apendici subtiri  –  miceloizi (asemanator cu miceliul), hialini, lungi de 115-450 µm (de 1-6 ori diametrul cleistotecilor), varfurile apendicilor ramificate dihotomic (ramificatiile se termina cu o ramificatie in doua parti egale). Cleistotecii (corpurile fructifere)  contin 4-8 Asce hialine de 40-60 × 30-40 µm,  care la randul lor, contin Ascosporii (frecvent sunt cate 4-5intr-o asca) care sunt elipsoidali/ovoizi, hialini, au  17-29  x 11-15 µm. Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta peste iarna.

 

Ecologia bolii (factori de mediu favorizanti)

La 24-28°C, in urma infectiei au aparut primele simptome la 6-7 zile de la inoculare.

Ciuperca prefera pentru germinarea conidiilor si dezvoltarea miceliului  perioadele călduroase, cu temperaturi de 24-28°C, umiditatea relativa a aerului sa treaca de 60% si o roua fina pe frunze (roua care nu conduce la udarea frunzei).

Ciuperca este activa (poate infecta noi frunze) in intervalul de temperaturi 10-30°C.

La temperaturi de peste 30°C, dezvoltarea ciupercii este lenta sau chiar se opreste.

Ciuperca nu suporta prezenta apei in forma sa lichida/libera pe frunze (apa din ploaie, irigare prin aspersie). Germinatia sporilor este inhibata de prezenta apei libere (apa din ploaie, irigare prin aspersie) pe organele atacate, apa libera chiar contribuie la spalarea sporilor.

O coroana densa, neaerisita (lipsita de o buna circulatie a aerului) reprezinta un microclimat ce favorizeaza aparitia infectiilor si evolutia bolii.

In conditii favorabile (temperaturi in intervalul 24–28 °C și umiditate relativă de peste 60%), primele simptome vor aparea la 7 zile (perioada de incubatie) de la infectie. La temperaturi nefavorabile, aflate in intervalul 10-20°C si umiditatea relativa a aerului sub 60%, perioada de incubatie poate creste, chiar si la cateva saptamani. La temperaturi peste 30°C, conidiile incep sa isi piarda viabilitatea iar aparitia de noi infectii este sporadica.

La temperaturi de peste 35°C cateva ore, conidiile mor.

Umiditatea relativa a aerului sub 40-50% conduce la inhibarea germinarii sporilor, miceliul moare si evolutia bolii este mult incetinita.

 

Biologia si Ciclul bolii

Boala apare in intervalul: iulie-octombrie.

In  mai-iulie, poate avea loc  infectia primara, astfel: din cleistoteci sunt eliberate  ascele ce contin ascosporii. Ascosporii sunt transportati pe organele atacate (frunze), unde in conditii favoralile, vor germina,  infectand frunzele.

Miceliul ciupercii se dezvolta pe suprafata frunzelor (ectoparazit), iar haustorii acestuia patrund la interior prin celulele epidermei pentru a absorbi hrana prin osmoza, hranind astfel ciuperca.

Prin inmultire asexuata vara deasupra miceliului apar conidioforii, ce poarta numeroase conidii inlantuite, acestea sunt usor diseminate cu ajutorul vantului si vor genera pe parcursul sezonului de vegetatie numeroase infectii secundare pe organele atacate (frunze, lastari tineri, flori, tulpini verzi).

Spre toamna (la sfarsitul perioadei de vegetatie) vor aparea cleistotecii – fructificatii sexuate ce contin  ascofructele (asce), in care se gasesc ascospori ciupercii, care asigura supravietuirea acesteia peste iarna.

Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta.

 

Diseminarea/Raspandirea ciupercii: sporii ciupercii sunt diseminati usor cu ajutorul instrumentelor de taiere, in plus, raspandirea conidiilor se face usor, cu ajutorul vantului, curentilor de aer si insectelor.

 

Semnele atacului si afectarea plantelor:

Boala afecteaza grav plantele de Catalpa (Catalpa bignonioides).

Boala apare vara (iunie-iulie).

Atacul este usor de identificat, fiind semnalat de petele albicioase si discrete de miceliu de culoare alba, petele sunt  putin pulverulente, usor de observat pe pertea superioara a frunzelor de catalpa, pe flori, lastari, tulpinile verzi.

In urma atacului frunzele infectate isi pierd valoarea decorativa (Vezi fig.), raman mai mici, se ingalbenesc si cad prematur.

In urma atacului intregul arbore atacat isi pierde valoarea sa ornamentala si este afectat mai usor de diversii factori de stress: caldura excesiva, seceta, poluarea, atacul de insecte, boli, etc.

Suprafata petelor de miceliu este purverulenta datorita numeroaselor conidii (fructificațiile ciupercii) care ajuta la diseminarea rapida si masiva a bolii. Conidiile vor genera numeroase infectii secundare in perioada de vegetație, in condiții optime pentru infecția si dezvoltarea ciupercii.

Din toamna, in masa de miceliu se pot observa mici puncte negre, care reprezinta cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) – forma de rezistenta a ciupercii peste iarna.

O afectare in masa a aparatului foliar, va reduce cu mult capacitatea de fotosinteza prezenta la nivelul arborelui.

 

Masuri de Prevenire si Combatere 

Asigurarea unui coronament aerisit, prin efectuarea la timp a taierilor de formare si intretinere a coroanei.

Utilizarea in peisagistica de cultivaruri de catalpa cu toleranta la fainare.

Aplicarea preventiva si curativa de fungicide/substante active eficiente in combaterea fainarilor.

 

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii in combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

♦  Ravibis (bicarbonat de sodiu 99,6% g/g);

♦  Sulf micronizat 80%;

♦  Penconazol 100 g/l;

♦  Difenoconazol 250 g/l; etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: Erysiphe, Erysiphe elevata, fainare, Microsphaera, Microsphaera elevata

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul