Horticultorul.ro

Denumire populara:  Fainarea la dracila, Fainare la mahonia

Denumire stiintifica: Erysiphe berberidis sin. Microsphaera berberidis, Oidium berberidis

Denumire populara in engleza: powdery mildew of barberry

Plante gazda: Dracila (Berberis vulgaris), Drăcilă japoneză (Berberis thunbergii); Mahonia (Mahonia aquifolium), erc.

Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica Erysiphe berberidis

 

Origine – este o boala ce isi are Originea in Europa.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦  Miceliul se dezvolta ectoparazit (traieste pe suprafata frunzelor, lastarilor tineri – erbacei, sau chiar a fructelor), acesta formeaza hife (filament din celule care alcătuiește miceliul) septate si hialine ((incolor, transparent), acestea își extrag elementele nutritive din frunze prin intermediul haustorilor, acestia patrund in interiorul organelor atacate prin celulele epidermei si absorb hrana prin osmoza, hranind astfel ciuperca.

♦  Conifioforii sunt simpli, stau erecti/verticali deasupra miceliului, poarta in varf conidiile inlantuite (lanturi curbate sau drepte). Conidile (forma conidiana, spori asexuati) sunt unicelulare,  elipsoidale  pana la cilindrice, de 25-40 × 10-15 µm.

♦  Cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) ciupercii, sunt globulosi, de culoare galbena la inceput, dupa care vireaza in maro-inchis si  negru la maturitate, au diametrul de 80-120  µm; prezinta 5-20 apendici scurti miceloizi (asemanator cu miceliul), hialini la baza si mai inchisi la culoare in zona varfului,  varfurile apendicilor ramificate. Cleistotecii (corpurile fructifere)  contin 4-10 Asce hialine de 45-65 × 25-35 µm,  care la randul lor, contin Ascosporii (frecvent sunt cate 2-5 intr-o asca) care sunt elipsoidali, unicelulari, hialini, au  15-20  x 8-10 µm. Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta peste iarna.

 

Ecologia bolii (factori de mediu favorizanti)

Ciuperca prefera pentru germinarea conidiilor si dezvoltarea miceliului  perioadele călduroase, cu temperaturi optime de 18-24°C, umiditatea relativa a aerului sa treaca de 60% si o roua fina pe frunze (roua care nu conduce la udarea frunzei).

Plantele cultivate la semiumbra si umbra, prezinta un risc crescut de infectie.

Ciuperca este activa (poate infecta noi frunze) in intervalul de temperaturi 5-30°C.

La temperaturi de peste 30°C, este afectata dezvoltarea ciupercii si viabilitatea conidiilor.

Ciuperca nu suporta prezenta apei in forma sa lichida/libera pe frunze (apa din ploaie, irigare prin aspersie). Germinatia sporilor este inhibata de prezenta apei libere (apa din ploaie, irigare prin aspersie) pe organele atacate, apa libera chiar contribuie la spalarea sporilor.

O coroana densa, neaerisita (lipsita de o buna circulatie a aerului) reprezinta un microclimat ce favorizeaza aparitia infectiilor si evolutia bolii.

In conditii favorabile (temperaturi in intervalul 20-25°C și umiditate relativă de peste 60%), primele simptome vor aparea la 7 zile (perioada de incubatie) de la infectie.

Umiditatea relativa a aerului sub 50%, afectează atât viabilitatea conidiilor cat si germinarea acestora.

 

Biologia si Ciclul bolii

Boala apare in sezonul de vegetatie –  intervalul: iunie-octombrie.

In  mai-iulie, poate avea loc  infectia primara, astfel: din cleistoteci sunt eliberate  ascele ce contin ascosporii. Ascosporii sunt transportati pe organele atacate (frunze, lastari tineri), unde in conditii favoralile, vor germina,  infectand la randul lor noi frunze si lastari.

Miceliul ciupercii se dezvolta pe suprafata frunzelor (ectoparazit), iar haustorii acestuia patrund la interior prin celulele epidermei pentru a absorbi hrana prin osmoza, hranind astfel ciuperca.

Prin inmultire asexuata vara deasupra miceliului apar conidioforii, ce poarta numeroase conidii, acestea sunt usor diseminate cu ajutorul vantului si vor genera pe parcursul sezonului de vegetatie numeroase infectii secundare pe organele atacate (frunze, lastari tineri).

La finele verii – spre toamna (august – octombrie) vor aparea cleistotecii – fructificatii sexuate ce contin  ascofructele (asce), in care se gasesc ascospori ciupercii, care asigura supravietuirea acesteia peste iarna.

Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta.

 

Diseminarea/Raspandirea ciupercii: sporii ciupercii sunt diseminati usor cu ajutorul echipamentelor de taiere/tundere, in plus, raspandirea conidiilor se face usor, cu ajutorul vantului, curentilor de aer si insectelor.

 

Semnele atacului si afectarea plantelor:

Boala afecteaza grav plantele de: Dracila (Berberis vulgaris, Berberis thunbergii); Mahonie (Mahonia aquifolium).

Boala apare vara-toamna (iunie-octombrie).

Atacul este usor de identificat, fiind semnalat la inceput de petele albicioase si discrete (de pana la 1 cm latime) de miceliu de culoare alba, petele sunt  puțin pulverulente, ușor de observat pe partea superioara a frunzelor de dracila si mahonie. Cu timpul petele se măresc si acopera intregul limb (pe pertea superioara) al frunzei.

In urma atacului frunzele plantelor atacate isi pierd valoarea decorativa (Vezi fig.).

In urma atacului intreaga planta sau gard viu  isi pierde valoarea sa ornamentala si este afectat mai usor de diversii factori de stress: caldura excesiva, seceta, poluarea, atacul de insecte, boli, etc.

Suprafata petelor de miceliu este purverulenta datorita numeroaselor conidii (fructificațiile ciupercii) care ajuta la diseminarea rapida si masiva a bolii. Conidiile vor genera numeroase infectii secundare in perioada de vegetație, in condiții optime pentru infecția si dezvoltarea ciupercii.

Din toamna, in masa de miceliu se pot observa cand ajung la maturitate mici puncte negre, care reprezinta cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) – forma de rezistenta a ciupercii peste iarna.

 

Masuri de Prevenire si Combatere 

Adunam si distrugem frunzele atacate si cazute pe sol, intrucat constituie o sursa de infectie;

Utilizarea in peisagistica de cultivaruri de dracila sau mahonie cu toleranta la fainare.

Aplicarea preventiva (la un interval de 7-14 zile in functie de conditii) si curativa de fungicide/substante active eficiente in combaterea fainarilor.

 

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii in combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

♦  Ravibis (bicarbonat de sodiu 99,6% g/g);

♦  Sulf micronizat 80%;

♦  Penconazol 100 g/l;

♦  Difenoconazol 250 g/l; etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: Erysiphe, Erysiphe berberidis, fainare, Fainare la mahonia, Fainarea la dracila, Fainari, Microsphaera berberidis, Oidium berberidis

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul