sept. 12 2025
Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
Denumire populara: Fainarea la Gerbera
Denumire stiintifica: Erysiphe cichoracearum sin. Golovinomyces cichoracearum, Erysiphe cichoracearum f. sp. Cichorii, Oidium asteris-punicei, Oidium tabaci
Denumire populara in engleza: Powdery mildew of gerbera
Plante gazda: Gerbera, Salata, Cicoare, Varza, Varza de Bruxelles, Conopida, Floarea soarelui, Papadie, Cucurbitaceae (castravete, dovlecel, pepene galben, dovleac), Floarea-soarelui, etc.
Cauza bolii: Boala este provocata de ciuperca microscopica Erysiphe cichoracearum
Origine – ciuperca este prezenta in zonele temperate si subtropicale. Ciuperca a fost identificata încă din secolul XIX in Europa.
DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII
Miceliul este alb, se dezvolta ectoparazit (traieste pe limbul frunzelor, pe tulpini, pe tijele florale, flori, etc.), acesta formeaza hifele (filament din celule care alcătuiește miceliul) ramificate, septate, penetreaza frunza cu ajutorul apresorilor (organe de fixare și penetrare) si își extrag elementele nutritive din frunze prin intermediul haustorilor, acestia patrund in interiorul organelor atacate prin celulele epidermei si absorb hrana prin osmoza hranind astfel ciuperca. Miceliul acopera rapid (cu un covor alb de hife) suprafata frunzei producand pagube importante. Miceliul este suport pentru conidiofori cu conidii inlantuite. Toamna pe miceliu apar cleistotecii ciupercii sub forma de puncte negre.
Conifioforii sunt erecti (au pozitie verticala deasupra miceliului superficial), hialini, cilindrici, cu dimensiunea de 5-10 x 60-200 µm, poarta in varf conidiile inlantuite. Conidile (forma conidiana, spori asexuati) sunt inlantuite, hialine, eliptice, cilindrice, de 30-50 x 12-18 µm, prin sporulare apare masa prafoasa/fainoasa (praf alb) de conidii.
Cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) ciupercii, sunt globulosi (au forma sferica), culoarea la inceput este balbuie-maro deschis iar la maturitate vireaza in maro-inchis sau negru, au diametrul de 80-120 µm; prezinta numerosi apendici (10-30) cu lungimea egala cu diametrul cleistoteciei (80-120 µm), miceloizi (asemanatori cu miceliul), sunt hialini, sara septe, drepti. Cleistotecii (corpurile fructifere) contin cate 1-3 Asce, care la randul lor contin Ascosporii (frecvent sunt cate 8 intr-o asca) sunt elipsoidali, hialini. Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta peste iarna.
Ecologia bolii (factori de mediu favorizanti)
La 20-25°C primele simptome au aparut la 3-5 zile de la infectie.
La 15-18°C primele simptome au aparut la 5-7 zile de la infectie.
Ciuperca are nevoie pentru germinarea conidiilor (infectie) si dezvoltarea miceliului temperaturi de 10-32°C si o umiditate relativa a aerului de peste 50%; iar temperatura optima este de 20-25°C, iar umiditatea relativa a aerului optima trece de 80%-90%.
La temperaturi peste 35°C evolutia bolii este stopata iar conidiile nu mai sunt capabile sa genereze noi infectii.
La temperaturi sub 5°C cuperca va supravietui doar prin intermediul sporilor de rezistenta din Cleistotecii.
La temperaturi < 5-7°C infectia nu poate avea loc.
O densitate mare a plantelor, dar si umbrirea ajuta la aparitia si evolutia rapida a bolii.
Sporii ciupercii (conidiile, ascosporii) nu au nevoie de apa lichida/libera pe frunze (apa din ploaie, irigare prin aspersie, pelicula de apa) pentru a germina. Germinatia sporilor NU este favorizata de prezenta apei lichide abundente (apa din ploaie, irigare prin aspersie,) pe organele atacate.
Biologia si Ciclul bolii
Boala apare la florile din spatii protejate (apartamente, sera calda, solar cald, sera inmultitor, etc.).
In primavara are loc infectia primara, astfel: din cleistoteci sunt eliberate ascele ce contin ascosporii. Ascosporii sunt transportati pe organele atacate (frunze tinere), unde in conditii favoralile vor germina (germinează printr-un tub germinativ, care va forma un apresoriu pentru pătrunderea în celulele epidermice ale plantei), infectand la randul lor organele atacate.
Miceliul se dezvolta pe suprafața organelor atacate (ectoparazit), iar haustorii acestuia patrund la interior prin celulele epidermei pentru a absorbi hrana prin osmoza hranind astfel ciuperca si distrugand relativ repede organul atacat. Miceliul ciupercii creste și se răspândește pe suprafața frunzei, producând mai multe hife și conidii.
Prin inmultire asexuata apar conidioforii ce poarta numeroase conidii, acestea sunt usor diseminate cu ajutorul curentilor de aer/vantului si vor genera numeroase infectii secundare pe organele atacate (frunze, flori, flori abia formate, etc.).
La plantele cultivate la exterior, toamna vor aparea cleistotecii – fructificatii sexuate ce contin ascofructele (asce) in care se gasesc ascospori ciupercii, care asigura supravietuirea acesteia peste iarna.
In spatii protejate calde (apartamente, sera calda, solar cald, sera inmultitor, etc.) infectiile sunt succesive si au loc tot timpul anului.
Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta peste iarna, dar si prin miceliul prezent in resturile de plante infectate.
Diseminare: sporii ciupercii sunt diseminati usor cu ajutoruli instrumentelor de taiere, in plus raspandirea conidiilor se face usor cu ajutorul vantului/curentilor de aer si insectelor.
Semnele atacului si afectarea plantelor:
Ciuperca ataca agresiv: frunze, tijele/tulpinile florale, flori, fructe, etc.
Primele semne pe frunze apar in conditii favorabile (de temperatura si umiditate relativa a aerului) la 3-5 zile de la declanșarea infecției.
Primele simptome se pot observa la inceput pe frunze, sub forma unor petele izolate albe – puternic pulverulente, dupa un timp petele pot devenii gri se maresc si conflueaza (se unesc), acoperind intreaga suprafata a frunzei. In urma atacului frunzele se deformeaza, ingalbenesc (clorozeaza), isi pierd turgescenta, capata un aspect ca si cum ar fi imbibate cu apa, se inmoaie, usuca prematur (apare defolierea masiva).
Petele prezente pe organele atacate sunt formate dintr-o combinatie de hife (filament din celule care alcătuiește miceliul superficial) si conidiofori ce poarta conidiile ciupercii.
La gerbera codita florilor/tija florala este si ea colonizata de ciuperca care conduce rapid la apariția pufului albicios pulverulent, tija se inmoaie, se deformeaza, florile se pleoștesc (se ofilesc), florile nu se mai deschid, aspectul general este afectat pierzandu-si valoarea decorativa, atacul se manifesta pe ambele parti ale frunzelor, plantele cresc debile, florile in curs de evolutie nu mai evolueaza si mor, iar in lipsa tratamentelor întreaga planta este afectata si se usuca.
Atacul ciupercii este deosebit de agresiv iar in lipsa tratamentelor nu doar dispare valoarea decorativa si comerciala a plantelor, dar poate conduce la uscarea plantelor de gerbera.
La culturile pentru flori tăiate de gerbera, atacul in lipsa tratamentelor, atacul este devastator intrucat la puțin timp de la primele simptome pe frunze for si afectate si distruse atat florile bune de recoltat cat si cele in formare (abia apărute).
Masuri de Prevenire si Combatere
In culturile mari din spatii protejate, la primul semn de infecție, procedam la izolarea plantelor infectate si aplicarea de tratamente cu fungicide specifice.
Aerisirea corespunzătoare a spatiilor protejate in care cultivam florile.
Aerisirea corespunzatoare a camerelor, pentru a reduce umiditatea relativa a aerului.
Amplasam plantele la distante suficienta una de alta, astfel incat sa prevenim supraaglomerarea acestora crescand astfel risul de infectii.
Evitati fertilizarea excesiva cu azot.
Aplicarea de tratamente preventive (la 7 zile) curative cu fungicide specifice pentru combaterea fainarilor.
Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii in combaterea fainarilor:
“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor de pe eticheta”
♦ Ravibis (bicarbonat de sodiu 99,6% g/g);
♦ Sulf micronizat 80%;
♦ Penconazol 100 g/l;
♦ Difenoconazol 250 g/l; etc.
“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor de pe eticheta”
Fig. 1 Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
Fig. 2 Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
Fig. 3 Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
Fig. 4 Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
Fig. 5 Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
Fig. 6 Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
Fig. 7 Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Fainarea la Gerbera (Erysiphe cichoracearum)
