Horticultorul.ro

Denumire populara:  Fainarea platanului

Denumire stiintifica: Erysiphe platani sin.  Microsphaera platani

Denumire populara in engleza: powdery mildew of plane

Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica Erysiphe platani

Plante gazda: Platanul hibrid londonez (Platanus × hybrida), Platanul american (Platanus occidentalis),  Platanul oriental (Platanus orientalis)

 

Origine – boala a aparut pentru prima data in America, la platanul american (Platanus occidentalis), iar odata cu introducerea masiva a  platanului hibrid londonez (Platanus × hybrida)  in Europa, in secolul XIX, boala a devenit prezenta si pe continentul nostru.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦  Miceliul se dezvolta ectoparazit (traieste pe suprafata frunzelor, petiolului, lastarii tineri verzi si erbacei), acesta formeaza hife (filament din celule care alcătuiește miceliul) ramificate si septate care își extrag elementele nutritive din frunze prin intermediul haustorilor, acestia patrund in interiorul frunzei prin celulele epidermei si absorb hrana prin osmoza, hranind astfel ciuperca.

♦  Cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) ciupercii, sunt globulosi, de culoare maro-negricioasa, au diametrul de 80-120  µm, prezinta apendici scurti. Cleistotecii (corpurile fructifere)  contin cate 1-3 Asce, cu dimensiunea de 35-50 x 31×42 µm, care la randul lor, contin Ascosporii (frecvent sunt cate 8 intr-o asca) care sunt elipsoidali, hialini, au  15-24  x 12-20 µm. Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta peste iarna.

♦  Conifioforii sunt erecti,  scurti, iau nastere din miceliul superficial, au dimensiunea  de 25-40 x 12-20 µm. Conidile (forma conidiana, spori asexuati) sunt  hialine, înlănțuite, elipsoidale (au forma de butoi) pana la oblong-ovale, de 19-35 x 10-20 µm.

 

Ecologia bolii (factori de mediu favorizanti)

Ciuperca prefera pentru germinarea conidiilor si dezvoltarea miceliului  perioadele calduroase, cu temperaturi de 20-25°C, iar umiditatea relativa a aerului trece de 70-75%.

Ciuperca este activa (poate infecta noi frunze) in intervalul de temperaturi 10-30°C.

La temperaturi de peste 30°C, dezvoltarea ciupercii este lenta sau chiar se opreste.

Ciuperca nu suporta prezenta apei pe frunze (apa din ploaie, irigare prin aspersie). Germinatia sporilor NU este favorizata de prezenta apei (apa din ploaie, irigare prin aspersie, roua) pe organele atacate.

O coroana densa, neaerisita (lipsita de o buna circulatie a aerului) reprezinta un microclimat ce favorizeaza aparitia infectiilor si evolutia bolii.

In conditii favorabile (temperaturi in intervalul 20–25 °C și umiditate relativă de peste 70%), primele simptome vor aparea la 5-7 zile (perioada de incubatie) de la infectie. La temperaturi nefavorabile, aflate in intervalul 10-20°C si umiditatea relativa a aerului sub 70%, perioada de incubatie poate creste, chiar si la peste 10-15 zile. La temperaturi peste 28-30°C, perioada de incubatie trece de o saptamana, sau chiar infectia poate fi stopata.

Primele simptome apar in zonele din coronament mai expuse la soare, unde temperaturile sunt ceva mai ridicate.

 

Biologia si Ciclul bolii

Boala apare in intervalul: iunie-noiembrie.

In primavara, are loc  infectia primara, astfel: din cleistoteci sunt eliberate  ascele ce contin ascosporii. Ascosporii sunt transportati pe organele atacate (frunze tinere), unde in conditii favoralile, vor germina,  infectand la randul lor frunzele tinere.

Miceliul se dezvolta pe suprafata frunzelor (ectoparazit), iar haustorii acestuia patrund la interior prin celulele epidermei pentru a absorbi hrana prin osmoza, hranind astfel ciuperca.

Prin inmultire asexuata apar conidioforii, ce poarta numeroase conidii, acestea sunt usor diseminate cu ajutorul vantului si vor genera pe parcursul sezonului de vegetatie numeroase infectii secundare pe organele atacate (frunze, lastari tineri).

Spre toamna (la sfarsitul perioadei de vegetatie) vor aparea cleistotecii – fructificatii sexuate ce contin  ascofructele (asce), in care se gasesc ascospori ciupercii, care asigura supravietuirea acesteia peste iarna.

Ciuperca iernează prin intermediul cleistotecilor – forma sa de rezistenta peste iarna sau ca miceliu, in muguri.

 

Diseminarea/Raspandirea ciupercii: sporii ciupercii sunt diseminati usor cu ajutorul instrumentelor de taiere, in plus, raspandirea conidiilor se face usor, cu ajutorul vantului, curentilor de aer si insectelor.

 

Semnele atacului si afectarea plantelor:

Boala afecteaza grav plantele de Platan (Platanus spp.).

Boala apare la inceputul verii (in iunie). Atacul este usor de identificat, fiind semnalat de petele (mai mari sau mai mici) de miceliu de culoare alba sau cenusie, petele sunt  si pulverulente, usor de observat mai intai pe pertea superioara a frunzelor de platan, iar dupa un timp, petele se pot observa si pe partea inferioara a frunzelor. Frunzele infectate se deformeaza puternic, capata un aspect inestetic, raman mici (Vezi fig.) si cad prematur.

Suprafata petelor de miceliu este purverulenta datorita numeroaselor conidii (fructificațiile ciupercii) care ajuta la diseminarea rapida si masiva a bolii. Conidiile vor genera numeroase infectii secundare in perioada de vegetație, in condiții optime pentru infecția si dezvoltarea ciupercii.

De la jumatatea verii, in masa de miceliu se pot observa mici puncte negre, care reprezinta cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) – forma de rezistenta a ciupercii peste iarna.

Primele simptome apar in zonele din coronament mai expuse la soare si unde temperaturile sunt ceva mai ridicate.

Afectarea arborilor de platan  de catre  fainarea platanului (Erysiphe platani) este in general una doar de natura estetica (intrucat sunt plante/arbori decorativi), s-a constatat ca prezenta bolii nu poate conduce imediat (doar intr-un singur an) la debilitarea sau uscarea plantelor.

O afectare in masa a aparatului foliar, va reduce cu mult capacitatea de fotosinteza prezenta la nivelul arborelui, iar  infectiile repetate pot conduce la cresterea sensibilitatii plantei in fata diversilor factori de stres (caldura excesiva, seceta) si in final, chiar la uscarea/moartea arborilor.

 

Masuri de Prevenire si Combatere 

Asigurarea unui coronament aerisit, prin efectuarea la timp a taierilor de formare si intretinere a coroanei.

Cultivarea de cultivaruri cu toleranta la fainarea platanului.

Aplicarea preventiva si curativa de fungicide/substante active eficiente in combaterea fainarilor.

 

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii in combaterea fainarilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

♦  Ravibis (bicarbonat de sodiu 99,6% g/g);

♦  Sulf micronizat 80%;

♦  Penconazol 100 g/l;

♦  Difenoconazol 250 g/l; etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: Erysiphe, Erysiphe platani, Fainarea platanului, Fainari

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul