Putregaiul alb la salata (Sclerotinia minor)

oct. 18 2026

Putregaiul alb la salata (Sclerotinia minor)

Putregaiul alb la salata (Sclerotinia minor) este o boala de sol (cauzata de agenti patogeni ce traiesc in sol) grava, care afectează cultura si poate provoca pagube ce ajung si la 70% din recolta.

CLASA: Leotiomycetes

ORDINUL: Helotiales

FAMILIA: Sclerotiniaceae

Denumire stiintifica: Sclerotinia minor

Denumire populara: Sclerotinia la salata

Denumire populara in engleza: sclerotinia disease of lettuce

Cauza: boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Sclerotinia minor.

Plante atacate/gazda: salata, ardei, tomate, busuioc, fasole, conopida, etc.

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

Miceliul aerian formează colonii de culoare alba, are un aspect vatos. Hifele (reprezintă filamentul din celule care alcătuiește miceliul), sunt hialine (transparente), bine ramificate.

Sclerotii (miceliu intarit) structura de rezistenta de culoare neagra (la interior sunt albi pana la maro inchis), lungi de: 0,5-4 mm, sunt duri, au suprafata rugoasa. Acestia se gasesc atat in sol, cat si in depozit. Sclerotii asigura supravietuirea ciupercii peste iarna (perioada rece din an) si supravietuiesc in sol sau la suprafata solului pana la 5 ani. Comparativ cu alte specii de Sclerotinia, la Sclerotinia minor numarul de scleroti prezent in zonele infectated de pe plante este mult mai mare, acelasi lucru se intampla si cu rezerva de scleroti ramasa in sol (in urma unei culturi infectate).

FORMA TELEMORFA/SEXUATA (perfecta) apare rar la aceasta specie:

Apoteciile sunt ciuperci macroscopice (1,5-4 mm diametru) de culoare maro, in forma de trompeta, cu o codita subtire. In acestia iau nastere ascele cu ascospori ciupercii, care permit diseminarea cu ajutorul vantului si a picaturilor de apa. In conditii de camp/gradina in general lipsesc.

Asce – sunt cilindrice, contin 8 ascospori, au 123–170 × 6–8 µm;

Ascospori – sunt hialini, ovali, unicelulari de 9–14 × 6–7 µm.

Transmiterea bolii – de la o planta la alta se face prin contact direct (intre frunze, sau intre radacini), astfel atunci când organele unei plante bolnave le ating pe cele ale unei plante sănătoase, vor condce la infectia plantei sanatoase. Transmiterea mai are loc si prin resturi de plante infectate, in care se gaseste miceliul cipercii. Transmiterea pe distante mai mari se face prin scleroti, purtati pe tractoare/utilaje agricole, pe incaltamintea muncitorilor, purtati de apa care siroieste, de catre animale, etc. Transmiterea de la un an la altul este asigurata de catre scleroti din sol – sursa principala de infectie, care supravietuiesc in sol 3 pana la 8 ani.

ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)

Umiditatea crescuta de peste 95%, favorizează infecția;

Umiditatea crescuta la nivelul solului, accelereaza infectia cu Sclerotinia minor.

Pentru germinarea sclerotilor temperatura optima este de 18ºC (10-15 ºC in sol) si un interval de 6-25°C. Expansiunea miceliului rezultat prin germinarea sclerotilor are loc la temperaturi optime de 18-22°C si un maxim de 26°C.

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Infectia primara (si cea mai frecventa) a plantelor sanatoase are loc pornind de la scleroti – structura de rezistenta de culoare neagra, lungi de 0.5-2 mm la Sclerotinia minor. Acestia se gasesc in sol si infectia are loc pornind de la sol (pornind de la germinarea sclerotilor – aparitia miceliului si expansiunea acestuia). Sclerotii asigura supravietuirea ciupercii peste iarna (perioada rece din an) si provoaca infectii la nivelul coletului. Pentru ca infectia sa aiba loc sclerotii din sol trebuie sa se afle in curs de germinare la maxim 2 cm de colet, tulpina, frunza batrana, radacina principala.

Boala apare frecvent intr-un climat racoros si umed, cu solul sau substratul cu umiditate crescuta.

Din scleroti prin germinare, ia nastere in conditii favorabile, miceliul care penetreaza organele plantelor din apropiere.

Sclerotinia minor se raspandeste cel mai frecvent prin miceliu, care vine in contact direct intre organele (radacini, colet, frunze) unei plante infectate/bolnave cu organele sanatoase ale plantelor sanatoase, pe care le îmbolnăvește.

Forma de rezistenta – sclerotii mici ai ciupercii sunt raspanditi in camp usor cu ajutorul plantelor infectate, prin lucrarile solului, animale, apa care siroieste, etc. Sclerocii reprezinta o sursa principala de infectie.

SEMNELE ATACULUI / SIMPTOMELE SI AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE BOALA PUTREGAIUL ALB LA VARZA / SCLEROTINIA

Ciuperca ataca numeroase organe ca: coletul, tulpinile florifere, frunzele care sunt in contact cu solul.

Sclerotinia minor infecteaza tulpina (coletul) sau frunzele la contactul direct cu solul in care se gasesc sclerotii ciupercii pe care apar hifele care iau nastere din scleroti si penetreaza tesuturile plantei infectate. Odata infectate tesuturile (frecvent in zona coletului) dezvolta un putregai moale-apos acoperit de o pasla alba ca de vata/bumbac (miceliul ciupercii) in care se dezvolta sclerotii – de culoare neagra (asemanatori cu excrementele se soarece de 0,5-3 mm). Tesuturile afectate se brunifica si se inmoaie, frunzele exterioare se ofilesc, intreaga planta/capatana de salata se prabuseste (in general cand planta ajunge la maturitate).

Afectarea organelor plantei se manifesta prin pete mici, circulare, îmbibate cu apa (aspect de umed), prezente pe frunze, tulpini. Zonele afectate, se extind adesea rapid, se unesc si afectează zone mari din planta.

Afectarea plantelor se poate manifesta si prin ofilirea rapida si ireversibila a plantei de salata. Se poate inregistra de asemenea si putrezirea tulpinii sau a intregii plante.

Simptomele prezente pe partea aeriana a plantei, pot fi asemanatoate cu cele produse de Phoma spp. sau Botrytis cinerea.

La salata s-a inregistrat frecvent putrezirea radacinii, urmand ca frunzele sa fie si ele masiv afectate: se brunifica si putrezesc. Pierderile la salata variaza intre 10-70%.

Prin intermediul ascosporilor sunt infectate mai rar de catre Sclerotinia minor organele superioare: capatani, tulpini florifere, etc.

Identificarea din timp a apotecilor (ciupercilor macroscopice), este in general este dificil de realizat.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU BOALA PUTREGAIUL ALB LA VARZA \ SCLEROTINIA

♦ Distrugerea resturilor infectate prin ardere;

♦ Aratura adanca conduce la ingroparea sclerotilor ciupercii sub nivelul radacinilor, reducand astfel riscul de infectie;

♦ Distrugerea buruienilor intrucat unele pot fi plante gazda;

♦ Dezinfectia termica a solului (pasteurizare) din spatii protajate (sere, solarii) si a substratului pentru rasaduri prin tratament cu abur la 85 ºC timp de 30 minute;

♦ Infiintarea culturilor pe soluri sau substraturi bine drenate;

♦ Nu utilizati la compost plantele infectate din cultura sau depozit, intrucat sclerotii pot fi viabili 1-3 sau mai multi ani (pana la 5 ani);

♦ Evitati fertilizarea excesiva cu azot (N), care imprima cresteri vegetative luxuriante;

♦ Asigurarea unei ventilatii (aerisiri) corespunzatoare in spatiile protejate: tunele joase, sere, solarii, rasadnite;

♦ Tratamente fungicide specifice; etc.

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”

I. Fungicide BIO:

♦ Serenade ASO (14.1 g/L Bacillus subtilis tulpina QST 713); etc.

Se fac tratamente foliare preventive sau la aparitia primelor simptome, aplicand fungicide specifice;

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”