feb. 25 2026

Ce fertilizari se pot face la plantele Horticole ?

Tipul si numarul de fertilizari la plantele horticole difera in functie de cultura, specie, soi, hibrid, varietate, tip de sol, substrat, rezultatele analizelor de laborator efectuate pentru  sol/substrat si pentru frunze (foliara), etc.

In cea mai mare parte, fertilizarile se impart in:

 

I. FERTILIZAREA DE FOND  (ingrasarea de fond) – se aplica la pomi si vita de vie odata cu desfundarea terenului.

 

II. FERTILIZAREA ODATA CU PLANTAREA (ingrasarea odata cu plantarea) – se efectueaza odata cu lucrarea de plantat la numeroase culturi (vita de vie, pomi, etc.).

 

III. FERTILIZAREA ANUALA  (ingrasarea anuala) – se efectueaza in plantatiile de pomi, vita de vie, pepiniere si la alte culturi perene.

 

IV. FERTILIZAREA DE BAZA – se face  odata cu pregatirea de baza a terenului (mobiliazare adanca la 25-35 cm), care poate avea loc: cu cateva luni sau chiar 1 an (la anumite culturi), uneori inainte de infiintare cu cateva saptamani.

Fertilizarea de baza se aplica la sol, utilizand  ingrasaminte organice naturale: gunoi de grajd (provenit de la vaci, etc.), mranita, turba etc; dar si cu ingrasaminte chimice/minerale, care se incorporeaza in sol la 10-15 cm.

 

V. FERTILIZAREA STARTER / DE PORNIRE se face cu cateva zile inaintea infiintarii culturii in solar, sera, gradina, camp si are rolul de a asigura nutritia (hrana plantelor) circa 1 luna (30 zile).

Fertilizarea de starter se face la sol /substrat frecvent, cu ingrasaminte chimice/minerale complexe de tip NPK, care se incorporeaza in sol la 10-15 cm.

 

VI. FERTILIZAREA FAZIALA RADICULARA   (la sol/substrat)

VI.1.  Fertilizarea faziala cu produse chimice/minerale –   se face  (în etape “fazial”) pe parcursul perioadei de vegetație, în funcție de fenofaze (fazele de creștere ale plantei) la sol/substrat cu  ingrasaminte granulate; hidrosolubile: gama Yara Kristalon, azotat de calciu (Calcinit), azotat de potasiu (Krista K Plus);  cu fertilizanti lichizi.

VI.2.  Fertilizarea faziala cu fertilizanti biostimulatori pe baza de aminoacizi, fertilizanti din alge marine.

VI.3.  Fertilizarea faziala cu fertilizanti biostimulatori pe baza de microorganisme (bacterii): cu produse cum ar fi (Accudo – pe baza de Bacillus paralicheniformis RTI 184; VIXERAN – Azotobacter salinestris CECT 9690).

 

VII. FERTILIZAREA  FAZIALA  FOLIARA (stropiri foliare „pe partea verde si aeriana a plantelor”: frunze, lastari, etc.)

VII.1. FERTILIZAREA FOLIARA CU ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE, MINERALE

Fertilizarea foliara cu îngrășăminte chimice, minerale: fertilizanti hidrosolubili (gama Yara Kristalon, etc.); fertilizanti chimici lichizi; etc.

 

VII.2. FERTILIZAREA  FOLIARA CU BIOSTIMULATORI

VII.2.1. BIOSTIMULATORI CU APLICARE FOLIARA  PE BAZA DE (aminoacizi, extracte de alge, etc.)

Biostimulatorii  sunt substanțe (aminoacizi, extracte de alge, etc.) care nu hrănesc direct planta, ci aplicati foliar (pe frunze, partea aeriana  a plantei), stimulează procesele fiziologice naturale ale acesteia, îmbunătățind absorbția elementelor nutritive și rezistența la stres (datorat temperaturilor ridicate, secetei, unele fitotoxicitati inclusiv cele generate de produse fitosanitare/ produsele de protecție a plantelor).

Fertilizarea foliara cu biostimulatori: biostimulatori pe baza de aminoacizi (Isabion), biostimulatori din alge marine (Ambition® ALGAE Gen2), biostimulatori biochimici (Atonik), etc.

 

VII.2.2. BIOSTIMULATORI PE BAZA DE  MICROORGANISME  (bacterii)

Biostimulatorii pe baza de microorganisme au in componenta bacterii (ex. produsul Vixeran care contine – Azotobacter salinestris CECT 9690; Utrisha N care contine – Methylobacterium symbioticum SB23 3×107 CFU/g ), care fixeaza azotul din atmosfera atat  nivelul frunzelor.

 

VIII. AMENDAMENTELE

Amendamentele sunt produse chimice/minerale sau organice ce se utilizeaza in scopul de a corecta/mentine/modela/imbunatatii proprietatile fizice, chimice sau biologice ale solului/substratului, pe care se infiinteaza sau se afla culturi horticole.

Unele amendamente aduc si un aport mai mare sau mai mic  de elemente nutritive, dar mai cu seama le pot potenta (au efect sinergic) pe cele existente in sol/substrat.

 

Amendamente cu produse organice cum ar fi: turba de diferite tipuri, compostul, rumegusul de diferite tipuri (de rasinoase, de foioase, etc.), etc.

Amendamente cu produse chimice/minerale: pulbere pe bază de sulf 99% (corectam pH-ul ridicat sau coboram pH-ul pentru culturile acidofile); CaCO3 (piatra de var macinata); CaO (var stins); etc.

 

IX. FERTILIZAREA UTILIZAND INGRASAMINTE VERZI – provenite de la culturi cum ar fi: mazarea, trifoiul, etc.

Categorie: Legume

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Ce fertilizari se pot face la plantele Horticole ?

Comments are closed at this time.

Cookies - Termeni si conditii