sept. 14 2025
Fainarea stejarilor (Erysiphe alphitoides)
Denumire populara: Fainarea stejarilor
Denumire stiintifica: Erysiphe alphitoides sin. Microsphaera alphitoides, Microsphaera quercina, Oidium quercinum
Denumire populara in engleza: powdery mildew of oak
Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica Erysiphe alphitoides
Plante gazda: Quercus robur, Quercus petraea sunt specii sensibile, dar ataca si alte specii de stejari.
Boala apare rar si pe Aesculus hippocastanum, Wisteria spp., Castanea sativa, Cotinus coggygria, Fagus sylvatica.
Cauza bolii: Boala este provocata de ciuperca microscopica Erysiphe alphitoides.
Originea ciupercii microscopice este necunoscuta, dar se pare ca a ajuns in Europa la inceputul secolului XX.
DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII
Miceliul ciupercii apare pe ambele suprafețe ale frunzelor. Miceliul apare pe partea superioara a frunzelor sub forma de pete care se lățesc progresiv, iar pe partea inferioara a frunzelor miceliul apare ca o împletitura fina sau doar sub forma unui miceliu afânat.
Cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) ciupercii pot fi izolati sau in grupe, au diametrul de 70-150 µm, prezinta 2-30 apendici ecuatoriali, cu lungime egala cu 1-1,5 x diametrul cleistoteciei, la sfarsit cu 3-7 ramificatii dihotomice alaturate sau ascendente. Cleistotecii (corpurile fructifere) sunt epifite (stau fixate pe organele atacate fara insa a le parazita) si contin cate 5-16 asce; prezinta la ecuator 10-18 apendice, rigide, drepte până la curbate, hialine de 100-220 µm lungime; dimensiunea cleistotecilor fara apendice este de 40-73 x 25-56 µm. Ascosporii (frecvent sunt cate 6-8 intr-o asca) au 19-26 x 10-15 µm.
Conifioforii sunt erecti, celulele piciorului (conidioforului) sunt cilindrice, au dimensiunea de 14-30 x 6-9 µm. Conidile (forma conidiana) sunt/nu sunt înlănțuite, elipsoidale (au forma de butoi) pana la ovoid-elipsoidale, de 24-48 x 12-23 µm, hialine, incolore.
Ecologia bolii (factori de mediu favorizanti):
Ciuperca prefera pentru germinarea ascosporilor/conidiilor si dezvoltarea miceliului perioadele calduroase cu temperaturi de 20-25°C, iar umiditatea relativa a aerului in intervalul 60-80%, roua de dimineata favorizeaza deasemenea ciuperca.
Ciuperca este activa in intervalul de temperaturi 15-30°C, dar la extreme dezvoltarea este mult incetinita.
Ciuperca nu suporta prezenta apei pe frunze (apa din ploaie, irigare prin aspersie).
Biologia si Ciclul bolii
In conditii favorabile primele simptome vor aparea la 10-14 zile de la infectie.
Miceliul se dezvolta pe suprafata frunzelor (ectoparazit), iar haustorii acestuia patrund la interior prin celulele epidermei pentru a absorbi hrana prin osmoza hranind astfel ciuperca. Prin inmultire asexuata apar conidioforii ce poarta numeroase conidii – care sunt usor diseminate cu ajutorul vantului.
Spre toamna vor aparea cleistotecii – fructificatii sexuate ce contin ascofructele (asce) in care se gasesc ascospori ciupercii, care asigura supravietuirea acesteia peste iarna.
In primavara ascospori ciupercii vor germina infectand la randul lor frunzele tinere.
Semnele atacului si afectarea plantelor:
Boala afecteaza grav in special plantele tinere de Quercus robur, Quercus petraea.
Boala apare la inceputul verii, odata cu aparitia celei de-a doua frunze pe un lastar. Atacul este usor de identificat fiind semnalat de petele albicioase si pulverulente prezente pe pertea superioara a frunzelor (lastarilor sau puietilor) de stejar.
In situatia arborilor maturi boala nu este atat de virulenta, dar combinata cu atacuri masive de insecte (ex. cele care provoaca defolierea cum ar fi Omida paroasa a stejarului – Lymantria dispar) poate conduce la debilitarea arborilor si intrarea acestora in declin.
La plantele atacate puternic s-a constatat ca capacitatea fixarii carbonului s-a redus cu 50% pentru frunzele infectate.
Boala afecteaza in special frunzele tinere care vor fi acoperite de micelui, se deformeaza, se necrozeaza pe margini.
Boala reduce capacitatea de fotosinteza cu cca. 50% la frunzele complet infectate iar consecințele asupra sănătății arborilor maturi sunt moderate.
Boala este periculoasa in pepiniere la plantele tinere. Astfel s-a constatat ca pentru plantele tinere prezente la umbra, boala a condus la uscare/moartea acestora.
Masuri de Prevenire si Combatere
Asigurarea unui coronament aerisit, prin efectuarea la timp a taierilor de formare si intretinere a coroanei.
Cultivarea de specii si cultivaruri cu toleranta la fainare.
Aplicarea preventiva si curativa de fungicide/substante active eficiente in combaterea fainarilor.
Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii in combaterea fainarilor:
♦ Ravibis (bicarbonat de sodiu 99,6% g/g);
♦ Sulf micronizat 80%;
♦ Penconazol 100 g/l;
♦ Difenoconazol 250 g/l.
Fig. 1 Fainarea stejarilor (Erysiphe alphitoides)
Fig. 2 Fainarea stejarilor (Erysiphe alphitoides)
Fig. 3 Fainarea stejarilor (Erysiphe alphitoides)
Fig. 4 Fainarea stejarilor (Erysiphe alphitoides)
Fig. 5 Fainarea stejarilor (Erysiphe alphitoides), cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori)
Fig. 6 Fainarea stejarilor (Erysiphe alphitoides), cleistotecii (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori)
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Fainarea stejarilor (Erysiphe alphitoides)
