oct. 18 2025
Patarea alba a frunzelor de Capsun (Mycosphaerella fragariae)
CLASA: Dothideomycetes
SUBCLASA: Dothideomycetidae
ORDINUL: Mycosphaerellales
FAMILIA: Mycosphaerellaceae
Denumire stiintifica: Mycosphaerella fragariae sin. Ramularia grevilleana, Ramularia tulasnei (Asexuat), Sphaerella fragariae
Denumire populara: Patarea alba a frunzelor de Capsun
Denumire populara in engleza: leaf spot of strawberry, leaf blight of strawberry
Plante gazda: Capsun, Fragul de padure
Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica Mycosphaerella fragariae
Origine: este o specie de ciuperca microscopica originară din Europa, unde a fost descrisă pentru prima dată în secolul al XIX-lea (de către frații Tulasne, în 1861).
DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII
♦ Miceliul este subepidermic, hialin (transparent) la început și devine brun odată cu îmbătrânirea. Se dezvoltă intercelular si rar patrunde si in celule (intercelular).
Forma Anamorfa/Conidiana/Asexuata/Imperfecta (EN – ANAMORPH)
♦ Conidiofori (structuri purtătoare de spori/conidii) – isi fac aparitia in manunchiuri mici din stomate sau prin leziunile epidermei. Conidioforii sunt erecti, simpli sau ramificați, hialini, subțiri, cu o lungime de 20–60 µm și diametrul de 2–4 µm.
♦ Conidile (spori asexuati) – sunt hialine, septate (cu 4 septe), de forma oblong-alungite, de 10–25 µm lungime × 2–5 µm lățime.
Conidioforii si conidiile ciupercii isi fac aparitia (in conditii de umiditate) pe suprafata petelor/leziunilor prezente pe partea inferioara a frunzelor sub forma unei pâsle albicioase.
Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta (EN – TELEOMORPH)
♦ Periteci (fructificații de rezistență ce contin asce cu ascospori, se formeaza pe spatele frunzelor pe care au iernat) sunt rotunde sau ovale, negre, cu diametrul de 70–120 µm. Sunt integrate în țesutul frunzei și devin vizibile sub forma unor puncte negre microscopice pe partea inferioară a frunzelor. In acestea se formeaza ascele.
♦ Ascele (celule de spori sexuate) – sunt hialine, de 30–50 × 7–10 µm si contin 8 ascospori.
♦ Ascosporii (sporii sexuați) – sunt hialini, bicelulari (cu o septă mediană) sunt fusiform-alungiti, de 10–15 × 3–5 µm. Odata eliberati, ascosporii vor genera infectiile primare.
ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)
Boala este dependenta de prezenta peliculei de apa (apei libere din precipitatii, aspersiune, roua, ceata) pe organele atacate (frunze, atc) care asigura germinarea si penetrarea tesuturilor prin stomate.
Ciuperca prefera un interval optim de temperaturi de 18-24°C;
Ciuperca este activa in intervalul de temperaturi 10-27°C.
La temperaturi de peste 30°C este afectata dezvoltarea (cresterea miceliului) ciupercii si germinarea sporilor.
Apa are un rol deosebit de important, intrucat sporii pentru germinare au nevoie de peliculă de apă pe frunze (picături de rouă, ploaie, irigare prin aspersie sau ceață) timp de 12 ore.
Umiditatea atmosferica relativa – favorizeaza atacul la valori de peste 90%.
BIOLOGIA SI CICLUL BOLII
Ciuperca ierneaza (trece de la un an la altul) prin 3 mijloace: peritecii (prezente in frunzele vii, contin asce cu ascospori); miceliu (da nastere la conidii, prezent in frunzele verzi care trec iarna) si scleroti (prezenti in sol, dau nastere la conidii). Primavara, in conditii propice de mediu sunt eliberati sporii (ascospori, conidii). Sporii ciupercii purtati de picaturile de apa sau vant vor infecta la randul lor frunzele de capsun (le prefera frunzele tinere cu varsta de sub 10 zile, cel mai frecvent, infectia are loc prin stomatele prezente pe spatele frunzelor), generand infectia primara a plantelor si in urma acesteia, conidioforii cu conidiile ciupercii. In primavara, infectia mai poate sa porneasca si de la miceliu prezent in leziunile mai vechi de pe planta, care se vor activa si vor produce conidioforii cu conidiile ciupercii. Conidiile la randul lor vor ajunge pe frunze (cele mai sensibile la atac sunt frunzele tinere cu varsta de sub 10 zile, frunzele care au trecut de 15 zile au rezistenta la infectii) si in conditii optime, de preferinta pe frunzele tinere prin stomate (tubul germinativ va penetra stomatele), vor germina producand astfel numeroase infectii secundare, de preferinta infectia are loc prin stomatele prezente pe partea inferioara a frunzelor. Astfel, prin stomate se pot vedea manunchiuri de conidiofori ce poarta in varf conidiile ciupercii, care transportate de picaturile de apa vor genera prin stomate alte numeroase infectii. Ciclul bolii se repeta atata timp cat exista conditii favorabile de mediu.
Sporularea – aparitia de sporangii (conidiile „sporii”) are loc la 14 zile de la infectie si dureaza 2-3 zile.
Ciuperca iernează: pe leziunile prezente pe frunzele vii (verzi) imbatranite si infectate, in care se gasesc periteci (fructificații de rezistență ce contin asce cu ascospori), miceliul ciupercii (din care care primavara iau nastere conidii) si prin intermediul sclerotilor de culoare neagra (care se formeaza pe frunze uscate/moarte) prezenti in sol care dau nastere in primavara la conidii.
Diseminarea/Raspandirea ciupercii: ascosporii si conidiile sunt diseminate doar prin intermediul picaturilor de apa (din ploaie, irigare prin aspersie) si vant.
SEMNELE ATACULUI / SIMPTOMELE SI AFECTAREA PLANTELOR
Atacul de patare alba este mult mai virulent in anii 2-3 de la plantare.
Boala ataca: frunzele, de preferinta frunzele tinere, cu varsta de pana in 10 zile (frunzele mai batrane de 15 zile devin rezistente), petioloul (codita frunzei), caliciul (sepalele florilor), stolonii, fructul, codita fructului (pedicelul);
♦ Pe frunze:
Primele semne ale atacului pe frunze (partea superioara) apar la 8-15 zile de la infectie.
Atacul debuteaza pe frunze tinere (frunzele au pana in 10 zile). Pe partea superioara a frunzei simptomele se observa sub forma unor pete circulare de 3-6 mm diametru, petele au marginea purpurie (rosu-violet). Centrul petelor este la inceput maro, apoi vireaza in gri, iar in cele din urma, centrul devine alb (asta cand si frunzele sunt deja sunt mature-batrane), iar marginile vor fi de culoare violet-inchis. Spre toamna, in petele/leziulile mai vechi vor aparea zone inchise la culoare (puncte negre – periteci).
Pe partea inferioara a frunzelor infectate, in zonele afectate se pot observa pete cafenii.
Frunzele tinere sunt mult mai sensibile la infecții, comparativ cu cele mature.
Frunzele atacate se rasucesc si in final se usuca, afectand grav vigoarea plantelor de capsun si prejudiciind productia urmatoare de fructe.
Uneori centrele petelor cad, ramanand o gaura in frunza, dand aspectul de frunza ciuruita.
♦ Pe flori:
In anii ploiosi, cu conditii favorabile, ciuperca poate ataca caliciul florilor (sepalele), pe care secundar poate sa isi faca aparitia putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). Simptomele sunt similare cu cele ale atacului pe frunze.
♦ Pe fructe:
Atacul pe fructe se masifesta in conditii de umiditate ridicata, pe acestea, in jurul semintelor (de unde si denumirea populara de boala semintelor negre) apar petete brun inchis-negre, superficiale, tari, pieloase, cu diametrul de pana in 6 mm. In general, nu apar mai mult de 1-2 (maxim 10 pete) pete pe fruct. Semne ale atacului pot fi intalnite si pe pedicel (codita fructelor), iar simptomele sunt similare celor de pe frunze.
MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE
Folosim soiuri de capsun cu toleranta la boala;
Utilizam doar irigarea prin picurare;
Eliminam din cultura frunzele infectate, prin cosit dupa recoltare;
Irigarea prin aspersie se poate realiza pe perioade scurte si in momente cand frunzisul se poate usca rapid;
Aplicarea stratului de mulci pentru a prevenii stropirea;
Asiguram in spatii protejate o buna circulatie a aerului pentru a mentine frunzele uscate;
Aplicam tratamente in perioada de aparitie si crestere a aparatului foliar, cand se inregistreaza multe frunze tinere sensibile la infectie;
Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolilor:
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
- Score 250 (250 g/l difenoconazol);
- Cidely Top (125 g/l difenoconazol + 15 g/l ciflufenamid);
- Ortiva Top (200 g/l azoxistrobin + 125 g/l difenoconazol); etc.
Tratamentele pentru patarea alba se pot face preventiv. Tratamentele sunt obligatorii la: soiurile sensibile; in situatia cand in anii anteriori am avut boala in cultura; la aparitia primelor simptome. Se fac tratamente cu fungicide specifice omologate.
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
Fig. 1 Patarea alba la capsun (Mycosphaerella fragariae)
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Patarea alba a frunzelor de Capsun (Mycosphaerella fragariae)
