Horticultorul.ro

Basicarea frunzelor de piersic si Monilioza sunt in prezent principalele boli ce produc pagube majore in plantatiile/livezile de piersic si nectarin.

CLASA: Taphrinomycetes (Ascomycetes)

ORDINUL: Taphrinales

FAMILIA: Taphrinaceae

Denumire stiintifica: Taphrina deformans sin. Exoascus deformans

Denumire populara: Basicarea frunzelor de piersic

Denumire populara in engleza: leaf blister of peach, leaf curl of peach

Plante atacate/gazda: nectarin, piersic, migdal

Cauza bolii: Boala este provocata de atacul ciupercii microscopice Taphrina deformans

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦  Miceliul – se dezvolta intercelular in doua (2) zone: in mezofilul frunzelor si sub cuticula frunzelor (din acesta apar la suprafata frunzei ascele cu ascospori ciupercii).  Miceliul este de culoare crem-galbui/crem-rozaliu, format din hife ramificate.

 

Forma Sexuata

♦  Ascele   (celule de spori sexuate)   sunt cilindrice/sau au forma de maciuca cu varful rotunjit, incolore prevazute cu celula bazala, au 18-55 x 8-14 µm,  adapostind la interior un numar de 2-8 ascospori (Vezi fig). Cand ciuperca sporuleaza pornind din miceliul subcuticular,  ascele isi fac aparitia la suprafata frunzei.

♦  Ascosporii (forma sexuata) sunt sferici/ovoizi/elipsoidali, de culoare galbena, au un diametru de 3-5 µm (Vezi fig.). Vântul, picaturile de apa de ploaie, insectele raspandesc ascosporii  pe lastari si in solzii mugurilor, unde acestia vor ierna.

 

Forma Asexuata

Blastosporii/Conidiile (spori asexuati) au 3-6 x 4,4 µm.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

In intervalul toamna-iarna, cand zilele sunt reci si umede, ascosporii vor germina si vor lua nastere Blastosporii/Conidiile (printr-un proces similar cu al drojdiilor). Primavara,  blastosporii/conidiile  in prezenta peliculei de apa, vor forma o pelicula invizibila pe suprafata ramurilor si a mugurilor.

Primavara la dezmugurire (cand mugurii incep sa se umfle si frunzulițele sunt tinere), in conditii favorabile, are loc infectia prin intermediul Blastosporilor/Conidiilor  care vor germina pe suprafata frunzelor, formand un tub germinativ capabil sa penetreze cuticula si epiderma frunzelor (infectia are loc in general pe partea inferioara a frunzei) la dezmugurit, ocazional ciuperca patrunde in frunze si prin stomate. Primele simptome (deformare si pigmentare in rosu) pe frunze apar la 2 saptamani dupa ce infectia a avut loc la dezmugurit, iar miceliul se dezvolta intercelular.

Evolutia  miceliuliului ciupercii aflat in spatiile intercelulare din mezofilul frunzelor, va determina modificari metabolice profunde si dezechilibre hormonale, care la randul lor fac posibila cresterea si inmultirea anormala a celulelor provocand umflarea, deformarea frunzelor si acumularea pigmentilor rosii (de antociani).

Din miceliul format sub cuticula frunzei infectate/deformate, vor lua nastere la suprafata frunzelor (cand ciuperca sporuleaza, Vezi fig.): asce cu ascospori (ascosporii vor fi transportati si vor ierna in solzii mugurilor), iar frunza in momentul sporularii va capata un aspect albicios-pulverulent (Vezi fig.).

 

Transmiterea bolii

Ciuperca se transmite de la un an la altul (ierneaza/trece peste perioada rece din an) prin formele rezistente prezente pe lastarii infectati  (miceliu secundar si miceliu primar provenit din germinarea ascosporilor pe ramuri) si in solzii mugurilor (sub forma de ascospori).

 

ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)

Aparitia bolii este favorizata de umiditatea relativa a aerului – mare (peste 95%), vremea ploioasa (pelicula de apa) si temperaturile optime in intervalul 11-21ºC.

In conditii favorabile si pelicula de apa pe organele atacate, infectia are loc in 12 ore.

Temperaturile in care are loc infectia se situeaza in intervalul 7-29 ºC.

Ciuperca infecteaza rapid zonele crude si in crestere (frunze, lastari tineri). Odata ce frunzele au ajuns la maturitate nu mai pot fi infectate; de asemenea evolutia boliii este stopata de temperaturile peste 26-29 ºC.

Chiar daca infectia a avut loc, este posibil ca la temperaturi de peste 21 ºC simptomele sa nu mai apara.

Ciuperca este extrem de agresiva si se raspandeste cu usurinta in lipsa tratamentelor, chiar si in perioadele lipsite de precipitatii.

 

SEMNELE ATACULUI / SIMPTOMELE SI AFECTAREA PLANTELOR  DE CATRE BOALA CE PROVOACA  BASICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC

Ciuperca ataca: frunzele, lastarii  si fructele (sunt mai rar atacate).

♦  Atacul si infectarea frunzelor de piersic incepe la Dezmugurit, cand apar/ies primele frunzulițe din mugure, acesta este si momentul inceperii  tratamentelor pentru a combate boala.

♦  Semnele atacului se vad pe frunze la cca. 14 zile de la dezmugurire/infectie, fiind semnalate de petele mici galbui sau rosietice (odata ce frunza a fost infectata, fungicidele nu mai sunt eficiente pentru frunzele afectate), dupa care se extinde, frunza creste mult si devine gofrata (spre interior), rosie (Vezi fig.) si catifelata (intrucat apar ascele cu ascospori). In final, frunzele se ingalbenesc, maronesc, acestea pot cadea (producand defolierea timpurie a pomului in luna iunie, de obicei apar noi frunze – daca vremea nu va fi umeda pe perioada verii), sau raman agatate pe pom. Daca atacul persista mai multi ani, in final va conduce la debilitarea pomilor si implicit la eliminarea lor din plantatie. Prezenta ascelor cu ascospori pe frunzele deformate, dau un aspect alb-cenusiu, pulverulent, catifelat; urmand ca numerosi ascospori sa fie eliberati in aer si transportati de vant.

In urma defolierii (pierderii frunzelor) pomii isi formeaza noi frunze in scurt timp (pentru frunzele noi aparute vara nu exista risc de infectie).

Datorita defolierii masive, fructele prezente pe pomii afectati raman slab dezvoltare/mici, au un continut redus de zaharuri si aroma specifica este alterata.

♦  Atacul pe lastari conduce la: ingrosarea acestora, oprirea cresterii (raman mici), nu se lignifica (raman erbacei)  si de multe ori se usuca;

♦  Atacul pe fructe este rar si pot aparea zone rugoase si rosietice, iar odata cu cresterea fructelor,  zonele devin tari si pielita crapa.

 

Afectarea pomilor si productiei

Atacul pe nectarin este mult mai virulent – agresiv, comparativ cu cel de pe piersic (in general intrucat sunt diferente de sensibilitate de la varietate la varietate).

Basicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans) conduce la pierderi foarte mari (datorate defolierii masive – aproape totale a piersicului si nectarinului). Odata pomul grav afectat, cresterea lastarilor si fructelor este mult diminuata, afectandu-se atat productia curenta cat si cea din anul urmator.

Daca nu se efectueaza tratamentele cu fungicide specifice, afectarea pomului poate ajunge si la 90-100% din masa foliara (frunze) si compromiterea  partiala sau totala a recoltei.

 

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU  BOALA CE PROVOACA BASICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC

♦  Cultivarea de soiuri mai putin sensibile;

♦  Taierea si arderea lastarilor afectati;

♦  Fertilizarea echilibrata cu azot pana in 15 iunie;

♦  Adunarea si arderea frunzelor cazute pe sol atat vara cat si toamna;

♦  Arderea ramurilor rezultate in urma taierilor din primavara;

♦  Intrucat ciuperca este extrem de agresiva, sunt deosebit de importante atat tratamentele din vegetatie cat si tratamentele de toamna/iarna; etc.

 

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Tratamente in perioada de repaus (iarna): Coprantol Duo; Curenox 50; Cuproxat Flowable.

 

Tratamente in perioada de vegetatie:

• tratamente cu fungicide de contact: Coprantol Duo (hidroxid de cupru si oxiclorură de cupru); Curenox 50 (500 g/kg cupru (din oxiclorură de cupru);  Cuproxat Flowable  (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic),etc.
• tratamente cu fungicide translaminare/sistemice:  Score (difenoconazol 250 g/l); Syllit 400SC (400 g/l dodine); etc.

Atentie !!!

I. Tratamentele din perioada de rapaus (toamna-iarna-primavara) se fac  prin imbaierea pomului, astfel:

• un tratament toamna tarziu (cand 80% din frunze s-au scuturat) cu   Syllit 400SC;
• al doilea tratament primavara devreme cu fungicidul Syllit 400S;

II. Tratamente in vegetatie (primele 6)  se fac succesiv si grupat la interval de 6-7 zile (in functie de conditiile meteo):

• Primul tratament la dezmugurit se va face cu Syllit 400SC;
• Al doilea tratament in faza de buton roz se va face cu Score (difenoconazol 250 g/l);
• Urmatoarele 4 tratamente se fac cu: Score (difenoconazol 250 g/l).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza”

(perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare).

Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

Etichete: Ascomycetes, Basicarea frunzelor, Taphrina, Taphrina deformans, Taphrinaceae, Taphrinales, Taphrinomycetes

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul