Horticultorul.ro

CLASA: Leotiomycetes (Ascomycetes)

ORDINUL: Erysiphales

FAMILIA: Erysiphaceae

Denumire stiintifica: Leveillula taurica sin. Erysiphe taurica, Leveillula solanacearum, Leveillula taurica f. sp. Cynarae, Oidiopsis sicula, Oidiopsis taurica, Ovulariopsis cynarea, Phyllactinia taurica, etc.

Denumire populara: Fainarea la tomate, Fainarea la rosii, Fainarea tomatelor

Denumire populara in engleza: powdery mildew of tomato

Fainarea tomatelor este frecvent intalnita in sere si  solarii.

Plante atacate/gazda cultivate: tomate, ardei, vinete, spanac, bumbac, etc. si buruieni din familia Solanaceae, in special cele din genul Solanum spp.(ex. Solanum dulcamara). Ciuperca ataca atat plante dicotiledonate cat si monocotiledonate, din peste 200 genuri.

Cauza bolii: boala este cauzata de atacul ciupercii microscopice Leveillula taurica. 

Originea:  este o ciuperca microscopica originară din Asia Centrala si de Vest.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦  Miceliul se dezvolta in mare parte endofit – în interiorul țesuturilor plantei gazdă (in spatiile intercelulare ale mezofilului), dar poate fi si epifit – apar hife pe suprafata frunzei (partea inferioara a frunzei).  Hifele (filament alcătuit din celule, care formează structura principală a corpului vegetativ al unei ciuperci, numit miceliu) sunt hialine, septate, cu o lățimea de 5–7,5 µm.

♦  Conidioforii se formeaza adesea in miceliul intern (endofit) si ies la suprafata frunzelor (pe partea inferioara a frunzei) prin stomatele deschise. Conidioforii pot fi solitari sau in grupuri, de pana la 2-5. Aceștia sunt formați din celule lungi si cilindrice de 40–126 x 4–8 µm.

♦  Conidiile apar in varful conidioforilor pot fi solitare (cel mai frecvent) sau inlantuite (in lanturi scurte), hialine, formate dintr-o singura celula. Conidiile sunt de 2 tipuri: conidii primare de forma lanceolata (in forma de lance) sau elipsoidal lanceolate, acestea au varful ingustat, baza latita, de 15-18 × 44-53 µm; iar conidiile secundare pot fi elipsoidale, cilindrice de 13-24 × 38-53 µm.

♦  Cleistoteciile/Periteciile (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori, EN- Chasmothecia, reprezinta forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta) ciupercii, apar rar si la sfarsitul sezonului de vegetatie, pot fi solitare sau mai grupate, sunt globuloase, au diametrul de 150-240 µm, se formeaza in miceliul aflat pe suprafata frunzelor, la maturitate au culoarea neagra. Cleistotecile prezinta  apendici numerosi, bine dezvoltati, uneori acestia sunt ramificati.  Cleistotecile conțin numeroase (peste 20) asce ovoid-alungite, de 20-36 × 75-90 μm. Ascele au la interior doi (2)   ascospori care sunt piriformi sau cilindrici, de  12-20 × 42-53 μm.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Sporii ciupercii (ascosporii, conidiile) germineaza si produc  hife (filamente din celule unite intre ele, care alcătuiesc miceliul) pe suprafata frunzei (cel mai frecvent pe partea inferioara a limbului, in general infectia porneste de la frunzele aflate la baza plantei). Spre deosebire de alte fainari, miceliul  la Leveillula taurica, patrunde la interiorul țesuturilor  prin stomate.

Primavara, in conditii favorabile, din cleistoteci sunt eliberati  ascosporii  care sunt purtati de vant pana la locul de infectie. Ascosporii infecteaza de preferinta frunzele bazale si mature producand astfel infectiile primare,  in urma carora iau nastere conidiile. Conidiile vor genera in sezonul de vegetatie (in conditii favorabile) numeroase infectii secundare la fiecare 7-10 zile (timp necesar de la infectie la sporulare).

 

Ciuperca iernează prin intermediul Cleistoteciilor/Periteciilor (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori) prezente in resturile vegetale. Ciuperca poate supravietui peste iarna si prin intermediul numeroaselor plante gazda (cultivate sau burieni) vii infectate, care in primăvara vor produce la rândul lor conidii.

Diseminare: conidiile ciupercii sunt împrăștiate ușor pe distante lungi cu ajutorul vantului.

 

ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)

Conidiile germineaza intr-un interval larg de  temperaturi de 10-35ºC.

Temperaturile optime pentru ciuperca se încadrează in intervalul  20-27ºC.

Infectia are loc la o umiditate relativa a aerului de peste 50%.

Infectia si dezvoltarea ciupercii este favorizata de umiditatea relativa a aerului ridicata, de peste 80% (optim peste 90-95%).

La o umiditate relativa a aerului de sub 20-40% germinarea conidiilor este inhibata.

Germinarea sporilor de Leveillula taurica, in conditii optime, are loc la temperaturi de 20-27 ºC si umiditatea relativa din aer de 85-95%, in 17-25 ore.

Conditiile optime se regasesc adesea in spatii  protejate (sere, solarii)  si gradina, camp -in verile ploioase. Aparitia bolii este favorizeaza si de o densitatea mare de plante si cresterile viguroase.

Conidiile ciupercii pot fi raspandite de: vant, lucratori si insecte (tripsi, afide, musculita alba, etc.).

 

SEMNELE ATACULUI SI AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE FAINAREA TOMATELOR

In conditii optime de dezvoltare, primele semne (simptome) pot aparea la 7-10 zile de la inoculare (din momentul in care sporii ‚conidiile’ ciupercii au ajuns pe frunza).

Exista doua tipuri de fainare: endofita – ciupercă parazită ale cărei micelii se dezvoltă în interiorul țesuturilor plantei gazdă si epifita – trăiește pe suprafața organelor plantelor.

Fainarea endofita se manifesta, la inceput, pe partea superioara a frunzei sub forma de pete poligonale de un verde deschis. Aceste pete se extind, se unesc, devin galben-aurii zona centrala se necrozeaza si in final pot determina caderea frunzelor. Pe partea inferioara a frunzelor apare puful alb pulverulent (fainos). Ciuperca ataca  frunzele mari si mature, iar frunzele tinere, in crestere, vor fi atacate cand ajung la maturitate.

Fainarea epifita este semnalata de pete cu puf alb, pulverulent prezente pe ambele fete ale frunzelor. Aceasta ataca frunzele inclusiv codita si tulpinile.

Un atac puternic pe frunze poate determina ingalbenirea, nectoza, deformarea, rasucirea si in final caderea acestora.

In urma atacului este afectata producția de tomate, atât din punct de vedere calitativ cat si cantitativ.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU  FAINAREA TOMATELOR

◊  Cultivarea soiurilor si hibrizilor de tomate cu toleranta la fainare;

◊  Evitati fertilizarea excesiva cu azot;

◊  Tratamente cu fungicide specifice.

 

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente la Sol cu: Velum Prime 400 SC (400 g/l fluopiram);

II. Tratamente Foliare:

II.1 Fungicide biologice:

• Taegro (Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24); etc.

 

II.2 Fungicide

• Cidely Top (125 g/l difenoconazol + 15 g/l ciflufenamid);
• Amistar / Ortiva (250 g/l azoxistrobin);
• Tazer 250 SC  (250 g/l azoxistrobin);
• Legado (azoxistrobin 250 g/l);
• Ortiva Top (200 g/l azoxistrobin + 125 g/l difenoconazol);
• Thiovit Jet (sulf 80%);

Tratamentele cu fungicide  se pot efectua la aparitia primului semn al bolii „prima pata”  si se pot repeta la interval de 7-10 zile.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare) si temperaturile la care se aplica. Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: boli la legume, boli la rosii, boli la tomate, bolile solanaceelor, Erysiphe taurica, Fainarea la rosii, Fainarea la tomate, fainarea tomatelor, Leveillula solanacearum, Leveillula taurica, Oidiopsis sicula, Oidiopsis taurica, Ovulariopsis cynarea, powdery mildew of tomato

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul