Patarea rosie a frunzelor de Capsun (Diplocarpon fragariae)

oct. 18 2025

Patarea rosie a frunzelor de Capsun (Diplocarpon fragariae)

CLASA: Leotiomycetes (in trecut: Ascomycetes, Discomycetes)

ORDINUL: Helotiales

FAMILIA: Drepanopezizaceae

Denumire stiintifica: Diplocarpon fragariae sin. Diplocarpon earliana, Diplocarpon earlianum (forma: Telemorfa/Sexuata), Marssonina fragariae (forma: Anamorfa/Conidiana/Asexuata), Marssoniella fragariae, Diplocarpon earlianum, Ascochyta fragariae, Fabraea earliana, Gloeosporium fragariae, Leptothyrium fragariae, Peziza earliana.

Denumire populara: Patarea purpurie a frunzelor de capsun, Patarea rosie a frunzelor de Capsun

Denumire populara in engleza: leaf scorch of strawberry, leaf spot of strawberry

Patarea purpurie a capsunului (Diplocarpon earliana) alaturi de patarea alba (Mycosphaerella fragariae) este una dintre cele mai frecvente si grave boli foliare la culturile de capsun. Aceasta poate compromite grav masa foliara si producția de fructe, inregistrandu-se pierderi cantitative si calitative de pana la 90 %.

Plante gazda: capsun (Fragaria x ananassa), Fragul de padure (Fragaria vesca), Cinci Degete (Potentilla reptans), etc.

Cauza bolii: Boala este provocata de ciuperca microscopica Diplocarpon earliana. Ciuperca ataca frunza, pețiolul, pedunculul floral, florile, fructele.

Origine: primele raportări oficiale ale bolii au fost făcute în America de Nord (SUA și Canada), de unde se pare ca boala a ajuns ulterior în Europa, odată cu extinderea culturilor comerciale de căpșun. Boala este raspandita in Europa, Africa Centrala si de Sud, America, Australia, etc.

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

♦ Miceliul este hialin (transparent), filamentos, septat, se dezvoltă intercelular în țesuturile frunzei, formând haustorii (organe de absorbție a substanțelor nutritive, fără a distruge complet celula infectată).

Forma Anamorfa/Conidiana/Asexuata/Imperfecta (EN – ANAMORPH)

Pe frunzele infectate apar Acervuli (lagar de conidiofori cu conidii) de culoare maro-inchis pana la negru, cu diametrul de 100-200 µm. Acervulii pot supravietui (timp indelungat) pe perioade uscate in frunzele uscate/moarte, urmand sa se matureze in perioadele umede.

♦ Conidiofori (structuri purtătoare de spori/conidii) – sunt scurți, cilindrici, hialini.

♦ Conidile (spori asexuati) – sunt hialine, bicelulare (celulele sunt inegale, iar celula cea mai mare este curbata), de 18-30 x 5-7 µm, in forma de banana. Conidiile sunt lipicioase si adera pe organele atacate, fiind dispersate cu ajutorul picaturilor de apa.

Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta (EN – TELEOMORPH)

Ciuperca dezvolta pe frunze Apotecii in forma de disc, de culoare maro-inchis pana la negru, scufundat in tesut, cu diametrul de 0,25-1mm.

♦ Ascile sunt oblong-cilindrice, contin 8 spori, de 50-80 x 15-20 µm.

♦ Ascosporii sunt elongat-eliptici, drepti sau curbati, hialini, inegali, cu o septa transversala, de 20-28 x 4-6 µm.

ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)

Aparitia bolii este favorizata de: prezenta peliculei de apa pe frunze (precipitatii, irigare prin aspersie, roua, ceata) timp de 9-20 ore; temperaturi favorabile in intervalul 15-30°C si temperaturi optime de 15-25°C. Odata boala instalata isi poate continua evolutia si toamna-tarziu, iarna sub zapada la temperaturi in intervalul -3 … 3°C; Primele simptome apar pe frunze primavara, in conditii optime, in aproximativ 7-14 zile de la infectie.

Umiditatea atmosferica relativa favorizeaza atacul la valori de peste 90%.

Riscul de infectie si evolutie a bolii scade (este aproape 0) la temperaturi de peste 35°C si lipsa apei pe frunze;

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Ciuperca dezvolta pe organele atacate sub-cuticula acervuli (lagar de conidiofori cu conidii).

Transmiterea agentului patogen de la un an la altul (peste iarna) se face prin intermediul frunzelor infectate, intrucat acervulii pot ramane in stare latenta o perioada lunga in frunzele uscate si se matureaza rapid in perioadele umede, eliberand conidiile lipicioase (Vezi fig.). Transmiterea peste iarna este posibila si prin Apotecii (care contin Ascii cu Ascospori), dar infectiile primare prin ascospori sunt mai rar intalmite.

Primavara, conidiile lipicioase sau ascospori sunt diseminate de catre picaturile de apa, adera la organele atacate, germineaza si patrund prin cuticula, dezvoltand un miceliu intercelular si subcuticular generand avervuli, astfel realizandu-se infectiile primare. Maturarea acervulilor are loc in conditii optime si in functie de varsta frunzelor, la 1-25 zile de la infectie, iar la maturitate sunt eliberate conidiile care vor genera numeroase infectii secundare, dupa care ciclul se repeta.

Ciuperca iernează – prin intermediul Acervulilor (lagar de conidiofori cu conidii) si Apotecilor (contin Ascii cu Ascospori).

Diseminarea/Raspandirea ciupercii: dispersarea conidiilor lipiciose se face doar cu ajutorul picaturilor de apa de ploaie, irigatii prin aspersie, insecte.

SEMNELE ATACULUI / SIMPTOMELE SI AFECTAREA PLANTELOR

Ciuperca ataca numeroase organe ale plantei ca: frunzele, pețiolul frunzei, pedunculul floral, florile, fructele.

Primele semne apar la inceputul primaverii, pe frunzele abia aparute. Atacul este mult mai virulent la sfarsitul primaverii, in ultima luna de vara si toamna.

Simptomele pot sa apara in conditii favorabile: temperatura de 15-30°C si pelicula de apa pe frunze (minim 9 ore) in doar, 7-14 zile de la infectie.

Atacurile virulente (agresive) se dezvolta din conidiile prezente in acervulii (aflati in stare latenta in frunze) care se matureaza repede in perioadele umede.

I. Pe frunze apar doua tipuri de pete:

a) mai putin numeroase de 6-1.3 cm in diametru. Acestea sunt de culoare rosie sau purpurie cu zona centrala maronie (aspect de arsura);

b) pete numeroasede 1-5 mm in diametru, culoare purpurie spre bruna. Zona centrala devine alba sau gri, (simptome foarte asemanatoare cu cele cauzate de Mycosphaerella fragariae, acestea pot conduce usor la confuzie). Petele se contopesc (fuzioneaza) si zona afectata devine purpurie-rosie. Odata ce boala avanseaza, frunzele devin brune-arse si se usuca.

Observand pe frunze zonele afectate, cu ajutorul microscopului putem identifica cu usurinta acervulii atunci cand apar, acestia au aspect de picaturi de gudron – Vezi fig.

II. Pe petiol apar pete de-a lungul acestuia, usor scufundate, de culoare purpurie-maro sau rosu-maro. Intr-un stadiu avansat acestea formeaza un brau in jurul petiolului si conduc la uscarea frunzelor.

III. La flori, pe peduncul (codita) apar pete longitudinale – alungite, de culoare purpurie, la atacuri severe florile si fructele se pot usca. Petalele infectate se usuca, se desprind. Si pe sepale (caliciu) isi pot face aparitia pete brune neregulate, care pornesc in general dinspre varf sau margini. Infectiile pe caliciu (totalitatea sepalelor) conduc mai tarziu la fructe cu caluciu uscat/mort.

III. Fructele atacate (prezinta un caliciu uscat/mort sau afectat) devin greu vandabile datorita aspectului.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE

Irigarea prin picurare;
Cultivarea capsunului pe soluri bine drenate;
Asigurarea unei densitati optime pentru a favoriza buna circulatie a aerului;
Alegem locuri insorite pentru a favoriza uscarea rapida a apei prezente pe frunze;
Cultivarea de soiuri cu toleranta la ciuperca;
Infiintarea culturii cu plante libere de agenti patogeni;
Combaterea buruienilor;
Fertilizarea moderata cu azot;
Dupa recoltarea fructelor, frunzele se cosesc si se ard impreuna cu materialul de mulci (paie);
Monitorizarea plantelor din cultura si aplicarea de tratamente cu fungicide la primele semne;