Putregaiul coletului la Tomate (Didymella lycopersici)

dec. 09 2025

Putregaiul coletului la Tomate (Didymella lycopersici)

CLASA: Dothideomycetes

SUBCLASA: Pleosporomycetidae

ORDINUL: Pleosporales

FAMILIA: Didymellaceae

Denumire stiintifica: Boeremia lycopersici sin. Didymella lycopersici, Diplodina lycopersici, Phoma lycopersici, Ascochyta lycopersici

Denumire populara: Putregaiul bazei tulpinii la tomate, Putregaiul coletului tomatelor, Putrezirea coletului la tomate, Putregaiul bazei tulpinii la rosii

Denumire populara in engleza: fruit rot of tomato, stem rot of tomato, stem canker of tomato, etc.

Putregaiul bazei tulpinii (coletului) la tomate este frecvent intalnit in spatii protejate – sere, solarii (Ciclul I, Ciclul II) si mai rar in camp, gradina.

Cauza bolii: boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Didymella lycopersici.

Originea: Boala a fost observata la începutul secolului XX, la culturile de tomate in America de Nord. Ciuperca a fost identificata pe tomate si descrisa in 1921, de catre fitopatologul german Klebahn, cand a fost si denumita Didymella lycopersici.

Plante atacate/gazda – speciile atacate de ciuperca Didymella lycopersici: tomate, ardei, vinete, cartof si buruieni din genul ex. Zârna (Solanum nigrum).

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

Forma Asexuata/Conidiana/ Imperfecta (Anamorfa – Phoma lycopersici)

Picnidiile (contin picnospori/conidii „spor asexuat”) – sunt subepidermice, ostiolate (prezinta una sau mai multe orificii/deschideri microscopice în țesuturile epidermice atacate). Din picnidii isi fac aparitia conidiile. Picnidiile sunt de forma sferica, au aspect general de puncte mici maro-inchis, pana la negru.

Picnosporii/Conidiile (sporii asexuați) – sunt in general unicelulare sau bicelulare (cu un singur sept median), hialine, de 6,5–10 x 2–4 µm. Sunt imprastiate cu ajutorul picaturilor de apa.

Forma Sexuata/Perfecta (Telemorfa – Didymella lycopersici)

Periteciile (ascofructe „asce” ce contin asce cu ascospori, EN- Perithecia, reprezinta forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta) ciupercii apar rar si au un diametru de 120-210 µm.

Ascele – sunt de forma cilindrica si pot contine 8 ascospori.

Ascosporii – sunt hialini, bicelulari (septați median), de 5,5-6,5 x 16-18 µm. Sunt diseminati cu ajutorul vantului.

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

In general, sursa pentru infectiile primare este reprezentata de picnosporii/conidiile ciupercii; se intampla foarte rar ca infectia primara sa aiba loc prin intermediul ascosporilor. Ciuperca infecteaza planta direct prin cuticula, stomate, dar infectiile au loc cu usurinta mai ales prin ranile rezultate in urma lucrarilor de copilit, desfrunzit, etc.

Odata infectia realizata, boala evoluează formand picnidii pe organele atacate si se raspandeste usor prin picnospori/conidii, generand numeroase infectii secundare pe parcursul sezonului de vegetatie.

Ciuperca iernează prin intermediul semintelor infectate (pe seminte ciuperca se gaseste sub forma de miceliu, conidii – care saunt viabile doar cateva luni), resturi de plante infectate, tarusi/tutori infectati, buruieni infectate (zârna – Solanum nigrum) si in sol (datorita plantelor infectate, cultivate anterior). Conidiile ciupercii raman viabile, inclusiv peste iarna, timp de cateva luni. Infectia poate avea loc si prin intermediul culturilor infectate din spatii protejate calde (sere, solarii).

Diseminarea/Raspandirea se face in principal prin conidii, care sunt raspandite prin picturile de apa (stropii) din ploi, irigare prin aspersie, hainele fermierilor, mainile, echipamentele. Ascosporii ciupercii sunt raspanditi cu ajutorul vantului. Boala se raspandeste si prin seminte infectate, care nu au fost dezinfectate.

ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)

Aparitia bolii este favorizata de temperaturile optime de 17-20ºC; asociate cu o umiditate relativa a aerului crescuta peste 85-90%;

Ciuperca evolueaza bine in intervalul de temperaturi 13-29 ºC;

Evolutia bolii inceteaza la temperaturi de peste 30 ºC.

Ploaia si irigarea prin aspersie ofera atat conditiile optime de dezvoltare, cat si raspandirea picnosporilor/conidiilor ciupercii de la o planta la alta si pe organele plantei: frunze, fructe.

Conditii favorabile sunt oferite si de catre o perioada mai lunga cu roua – prezenta in timpul diminetii.

Boala este favorizata de prezenta unei pelicule de apa pe organele atacate (frunze, etc) aceasta va favoriza germinarea sporilor (picnospori, conidii, ascospori) si implicit infectia.

Boala se manifesta mai agresiv la plantele mature afectate si de deficiente de nutritie – lipsa in sol a Azotului (N) si Fosforului (P).

SEMNELE ATACULUI SI AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE PUTREGAIUL BAZEI TULPINII LA TOMATE

Organe atacate: tulpina (zona coletului), frunze, fructe.

Semnele atacului de Didymella lycopersici se observa de obicei pe tulpina, in zona bazala a acesteia (la colet). Astfel, pentru inceput, se pot observa pete maro-inchis, usor scufundate, care cu timpul evolueaza si inconjoara tulpina. Ciuperca patrunde in interiorul tulpinii blocand tesuturile conducatoare (vasele lemnoase-seva bruta si liberiene-seva elaborata) avand ca rezultat mai intai ingalbenirea si ofilirea frunzelor mature si mai tarziu, uscarea plantei. Pe zonele atacate se pot observa numeroase puncte negre/maro-inchis (picnidiile ciupercii).

Atacul pe fructe se manifesta sub forma de pete usor scufundate, circulare, de culoare brun-negricioasa.

Atacul pe frunze debuteaza sub forma unor pete mici, care se maresc, producand leziuni sub forma unor inele concentrice pe suprafata carora se pot observa picnidii ce contin picnosporii/conidiile ciupercii.

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU PUTREGAIUL BAZEI TULPINII LA TOMATE

♦ Adunarea si distrugerea plantelor infectate prin ardere;

♦ Infiintarea culturilor cu seminte certificate si dezinfectate;

♦ Infiintarea culturilor cu rasaduri libere de agenti patogeni;

♦ Infiintarea culturilor cu tomate altoite pe portaltoi cu rezistenta;

♦ Evitam ranirea plantelor la baza, afectarea perisorilor, etc.;

♦ Dezinfecția: structurii serelor, scheletului solariilor, tutorilor, eliminarea si distrugerea sforilor folosite (nu reutilizam sfoara), etc.;

♦ Combaterea buruienilor ex. zârna (Solanum nigrum), ce pot fi gazde alternative;

♦ Rotatia culturilor la minim 3-4 ani poate reduce intensitatea atacului;

♦ Evitarea irigarii prin aspersie si utilizarea doar a celei prin picurare;

♦ Asigurarea unei ventilatii/aerisiri corespunzatoare in spatiile protejate: sere, solarii, etc;

♦ Asigurarea unei densitati optime a plantelor;

♦ Asigurarea unui volum de aer corespunzator in spatii protejate – sere si solarii inalte;

♦ Cultivarea de soiuri cu toleranta la Didymella lycopersici;

♦ Efectuarea solarizarii in vara (dupa ciclu I in solar) timp de 30 zile. Se recomanda minim o solarizare o data la 2 ani;

♦ Dezinfecția termica a solului (cu abur fierbinte), întrucât ciuperca este distrusa la temperaturi peste 50 ºC;

♦ Fertilizarea corespunzatoare si echilibrata a culturii de tomate.

Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”

azoxistrobin;
boscalid + piraclostrobin,
fludioxonil + cyprodinil, etc.

Se pot face tratamente foliare dupa lucrarile de copilit, desfrunzit, carnit, etc;

Putem aplica tratamente cu fungicide de cate ori este nevoie.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”