Horticultorul.ro

Rizoctonia la cartof este o boala deosebit de grava, care provoacă recoltei (tuberculilor), atat pagube cantitative cat si calitative (este afectata valoarea comerciala a tuberculilor de catre scleroti = proeminentele negricioase si mici de 1-2 mm, apare refuzul la export, comercializare pentru consum si samanta).

CLASA: Agaricomycotina (Basidiomycetes)

SUBCLASA: Agaricomycetes (Hymenomycetales)

ORDINUL: Ceratobasidiales (Aphyllophorales)

FAMILIA: Ceratobasidiaceae (Corticiaceae)

Denumire stiintifica: Rhizoctonia solani sin. Botryobasidium solani,         Ceratobasidium filamentosum, Ceratobasidium solani, Corticium areolatum, Corticium praticola, Corticium solani, Hypochnus aderholdii, Hypochnus cucumeris, Hypochnus filamentosus, Hypochnus solani, Moniliopsis aderholdii, Moniliopsis solani, Pellicularia filamentosa,         Rhizoctonia aderholdii, Rhizoctonia macrosclerotia, Rhizoctonia microsclerotia, Thanatephorus cucumeris, Thanatephorus praticola

Denumire populara: Rizoctonia la cartof, Putregaiul uscat al coletului de cartof, Rizoctonioza cartofului

Caracteristicile rizoctoniei la Cartof:

Cauza bolii: boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Rhizoctonia solani.

Plante atacate/gazda – ciuperca Rhizoctonia solani este polifaga (ataca peste 200 specii de plante), atacand mai multe specii de plante din Fam. Solanaceae (cartof, tomate, vinete,  ardei, etc.) dar si alte specii precum: castravetele, sfecla, rapita, gazon, morcov, fasole, sfecla, grau, etc.

 

ECOLOGIA BOLII (FACTORI DE MEDIU FAVORIZANTI)

◊   Cultura cartofului pe soluri  grele (argiloase), care mentin o umiditate ridicata (cu o saturatie in apa de peste 65%) si prezinta o aerare deficitara;

◊   Temperaturi in intervalul 5-32ºC cu un optim de 19-28ºC;

◊   Temperaturi crescute la nivelul solului de 25-30 ºC creează condiții ideale pentru aparitia si evolutia bolii, generand rate mari de infectie;

◊   Solurile cu un pH <7;

◊   Precipitatiile abundente de peste 20 l/mp intr-o saptamana vor activa agentul patogen;

◊  Umiditatea relativa a aerului de peste 97%; etc.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

Miceliul  (este format din mai multe hife): hifele mature (filamente din celule unite intre ele, care alcătuiesc miceliul), se ramifica in unghi de 90°, iar hifele mai tinere in unghi ascuțit.

Scleroti – sunt ingramadiri de hife intretesute (hifele sunt filamente din celule unite intre ele, care alcătuiesc miceliul compact),  acestea au forma neregulata, sunt de culoare maro-deschis pana la negru, cu o lățime de peste 1 mm. Scleroții ciupercii iau naștere la finele sezonului de vegetație.

Ciuperca iernează sub forma de miceliu sau scleroți in:  plantele gazda, resturi de plante infectate, sol.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Ciuperca Rhizoctonia solani, traieste si este activa/traieste atat saprofit (își procură hrana din substanțe organice în descompunere/ supravietuieste pe resturi „moarte”)  cat si parazit (trăiește și se hrănește pe seama altui organism vegetal viu, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea).

Boala ataca toate organele cartofului aflate in sol.

Sclerotii (formele de rezistenta ale ciupercii) apar pe tuberculi la sfarsitul sezonului de vegetatie in general dupa uscarea vrejilor de cartof.

Radacinile, lastarii si stolonii de cartof pot si atacati de rizoctonia pe toata perioada sezonului de vegetatie, dar in general agresivitatea bolii este mai mare in prima parte a perioadei de vegetatie (primavara-vara).

Hifele ciupercii patrund in tuberculii de cartof prin lenticele.

Tuberculii ce provin de la plante infectate vor fi si ei la randul lor infectati.

Tuberculii infectati sunt principala cauza a aparitiei bolii comparativ cu sursa de infecție aflata sol.

 

SEMNELE ATACULUI / SIMPTOMELE SI AFECTAREA PLANTELOR  DE CATRE  RIZOCTONIOZA CARTOFULUI

Aparitia bolii este favorizata si de: utilizarea in asolament a unor plante ce sunt atacate de Rhizoctonia solani, ex. sfecla, rapita, etc; monocultura sau asolamentul foarte scurt (la numai 2 ani);

Pe tuberculi apar la inceput cruste-albicioase care ulterior devin maro-negricioase cu aspect de proeminentele negricioase  mici (de 1-2 mm) care de fapt sunt  sclerotii ciupercii. Prezenta sclerotilor pe tuberculi este oarecum asemanatoare cu cea a particulelor de sol, doar ca acestia nu se pot spala sub jetul/inmuierea cu apa;

Atacul pe radacini, la baza lastarilor si asupra stolonilor, se manifesta  sub forma unor pete brune si alungite. In conditii de umezeala coletul si rădăcinile putrezesc iar plantele de cartof se ofilesc, iar cresterea stagneaza;

La plantele atacate pe sol in jurul tulpinilor se formeaza o pasla albicioasa;

Plantele atacate se zmulg cu usurinta.

 

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU  RIZOCTONIOZA CARTOFULUI

◊   Utilizarea tuberculilor neinfectati si certificati (ca liberi de agenti patogeni) la plantare;

◊   Daca pe un tubercul se observa mai mult de 20 scleroti se va proceda la inlocuirea semintei de cartof. Producatorii de samanta de cartof vor utiliza obligatoriu numai tuberculi liberi de rizoctonia;

◊   Este obligatorie indepartarea si distrugerea vrejilor culturilor de cartof infectate;

◊   Tuberculii afectati se vor aduna si distruge, nu se lasa pe camp intrucat reprezinta o sursa de infectie;

◊   Rotatia culturilor la 4-6 ani.

 

Fungicide BIO:  Serenade ASO (14.1 g/L Bacillus subtilis tulpina QST 713); etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: Agaricomycetes, Agaricomycotina, Aphyllophorales, Basidiomycetes, boala de sol, Ceratobasidiaceae, Ceratobasidiales, Corticiaceae, Hymenomycetales, rhizoctonia, Rhizoctonia solani

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul