nov. 02 2025
Limaxul spaniol (Arion vulgaris)
Denumire populara: Limaxul spaniol, Limaxul ucigaș (este o specie capabila de canibalism, consumand indivizi prin propria specie)
Denumire stiintifica: Arion vulgaris sin. Arion lusitanicus (1868), Arion rufus var. vulgaris (1855)
Denumire populara in engleza: false Lusitanian slug, Spanish slug
Origine: Arion vulgaris este o specie invaziva, care se pare ca își are originea in Franta si Partea de Vest a Germaniei. Pentru Romania, este un daunator relativ nou, aparut odata cu calatoriile si importurile de produse horticole in spațiul Uniunii Europene.
Plante atacate: Limaxul spaniol (Arion vulgaris) este un melc fara cochilie omnivor si polifag – ataca numeroase specii (peste 100) de: legume (majoritatea speciilor): salata, varza, conopida, brocoli, fasole, mazare, castravete, dovleac, dovlecel, ardei, tomate, cartof, porumb dulce, porumb de floricele, ciuperci, etc.; arbusti fructiferi: capsun, zmeur, coacaz, afin, etc.; plante ornamentale (flori, etc.); cultura mare: rapita, porumb, floarea soarelui, etc. Arion vulgaris se hraneste cu hrana vegetala vie sau vegetale in descompunere, dar si cu animale moarte; se hraneste chiar si cu indivizi morti din propria specie (canibalism), de unde i se trage si denumirea de limax ucigas. Este o specie care concureaza cu alte specii de limacsi pe care le elimina.
Descrierea/ Identificarea – Limaxul spaniol (Arion vulgaris):
♦ Adultii/Melci fara cochilie/Limacsi – ajung la 7-15 cm lungime, sunt cel mai activi noaptea (se deplaseaza pana la 50 m intr-o noapte, 5-9 m pe ora), culoarea poate fi: portocalie, maro-roscat, portocaliu ruginiu pana aproape de negru, culoarea se inchide odata cu inaintarea in varsta. Scutul-manta (partea în formă de șa de pe spatele limacsului) acoperă aproximativ 1/3 din corp. Orificiul respirator este situat pe partea dreapta a mantalei, in jumatatea anterioara a acesteia. Limaxul spaniol (Arion vulgaris) produce un mucus (secretie) transparent, galben-portocaliu sau portocaliu, care il protejeaza de pradatori. Adultii sunt hermafrodiți: fiecare individ posedă atât organe reproducătoare masculine, cât și feminine si au capacitatea de a se autofecunda. Adulții de Arion vulgaris se si împerechează cu un partener, pentru a face schimb de material genetic (spermatozoizi), iar in urma imperecherii ambele exemplare vor depune oua fecundate. Un singur exemplar poate depune pana la 400-500 oua (ouale sunt depuse cel mai frecvent grupat cate 20-30 oua, in locuri umede si protejate). In general adultii mor la scurt timp dupa depunerea ouălor, acestia traiesc 9-12 luni.
♦ Ouale sunt sferice sau ovale; la inceput alb-laptoase, mai tarziu vireaza in galben; au 3-4 mm diametru, sunt depuse grupat (in locuri umede si protejate: sub pietre, busteni, sub ghivece/containere, pe sol, in sol pana la 10 cm adancime, sub vegetatie, etc.) cate 20-30-200 oua. Depunerea de oua are loc la sfarsitul verii si toamna. Ouale eclozeaza dupa 3-5 saptamani.
♦ Larvele sunt asemanatoare cu adultii portocalii-maronii, prezinta linii longitudinale închise la culoare pe laturi. Se hranesc inca de mici. Dureaza 3-5 luni pana devin adulti maturi sexual.
ECOLOGIE – Factori ecologici limitativi
Daunatorul se gaseste in: pajisti, gradini, terenuri arabile, cimitire, paduri, liziera padurii, sere, solarii, etc.
Daunatorul prefera umiditatea ridicata (perioadele calde si umede) si temperaturi in intervalul 10- 20°C.
La 20 °C, oul va ecloza (va ieși din găoace) în 3 până la 5 săptămâni.
Ciclul biologic:
Exemplarele de limax spaniol (Arion vulgaris) sunt hermafrodite (au organe de reproducere atât masculine, cât și feminine pe același individ si se pot atat autofecunda cat si incrucisa/imperechea cu alti indivizi in general noaptea) si pot depune de-a lungul vietii circa 400-500 oua.
Dupa împerechere sau autofecundare, limax spaniol depune grupat in zone protejate (umede, sub frunze, pietre, in solul bogat in materie organica) 20-30-200 oua. Depunerea de oua incepe in iunie, are un maxim in august si septembrie si se incheie in noiembrie-decembrie. Ouale sunt depuse in locuri umede si protejate: sub pietre, busteni, sub ghivece/containere, pe sol, in sol pana la 10 cm adancime, sub vegetatie, etc.
Majoritatea ouălor vor ecloza pana la venirea iernii, iar larvele sunt principala forma de iernare.
Exemplarele de limax spaniol (Arion vulgaris) sunt active pe timp de noapte, dar si dimineata si seara, iar uneori si ziua – in perioadele ploioase. Ziua limaxul se adaposteste in locuri umede si umbrite.
Ierneaza in stadiul de larva in principal sau de ou. Adultii mor iarna, dar s-au inregistrat si situatii cu adulti care au trecut de perioada rece din an.
Are o (1) generatie pe an.
Transmiterea daunatorului pe distante lungi se face prin sol, pamant vegetal, compost, material vegetal infestate cu: oua, larve, adulti.
SEMNELE ATACULUI SI AFECTAREA CULTURILOR DE CATRE LIMAXUL SPANIOL
Adultii si larvele se hranesc cu: rasaduri, frunze, tulpini, fructe, bulbi, consuma chiar si plante intregi.
Limaxul spaniol este purtator/vector de agenti patogeni (bacterii) pe care ii poarta pe suprafata corpului in mucusul secretat sau in tubul digestiv. Dintre agentii patogeni s-a identificat ca este vector si pentru – Listeria (Listeria monocytogenes), Escherichia coli. De asemenea, Arion vulgaris poate fi gazda intermediara pentru Angiostrongylus vasorum, care este un nematod parazit (vierme rotund – viermele inimii și plămânilor la câine) la caini.
Pragul economic de daunare: 1-2 limacsi / mp.
Afectarea plantelor
Contaminarea recoltei: inflorescente, frunze, fructe, etc. cu materii fecale si mucus (secreta cantitati mari de mucus lipicios si dificil de spalat) le fac imposibil de comercializat.
Adultii si larvele provoaca pagube majore prin hranire cu: rasaduri, plantute, plante, frunze, fructe, bulbi, etc.
Masuri de Prevenire si Combatere pentru Limaxul spaniol
◊ Adultii pot fi adunati de preferinta dimineata, seara dar si in zilele ploioase. Acestia se vor aduna manual, protejandu-ne mainile cu ajutorul manusilor (de latex, cauciuc) sau cel mai bine, cu un cleste de gratar (utilizat doar pentru melci). Metoda este eficienta in gradini in situatia unei infestari usoare;
◊ Periodic, verificam locurile sub care este umezeala si protectie pentru melci cum ar fi: busteni, ghivece/containere, etc.
◊ Mobilizarea adanca a solului (aratura sau sapatul la cazma) efectuata cat mai des;
◊ Gazonul si vegetatia din curte se vor tine joase si se vor ingriji periodic, astfel incat limacsii sa nu gaseasca protectie impotriva deshidratarii.
◊ Indepartam gramezile de frunze, ramuri, astfel incat limacsii sa nu gaseasca locuri de iernat;
◊ Adaugarea de var deasupra compostului;
◊ Lucrarile repetate ale solului – prasila (sapatul periodic);
◊ Respectarea unei densitati optime (plantele prea dese mentin umiditatea si creaza conditii pentru melci);
◊ Administrarea de pulbere de var nestins, o cantitate de 20 g/mp;
◊ Administrarea ingrasamintelor – superfosfat o cantitate de 15-20 g/mp; etc.
Dusmanii naturali: ariciul (Erinaceus europaeus), mierla (Turdus merula),
Aplicarea de produse specifice combaterii melcilor – moluscocide (momeala de melc).
Produse specifice pentru cambaterea melcilor (moluscocide):
“Intotdeauna cititi si utilizati moluscocidul conform recomandarilor de pe eticheta”
“Intotdeauna cititi si utilizati moluscocidul conform recomandarilor de pe eticheta”
Fig. 1 Limaxul spaniol (Arion vulgaris)
Fig. 2 Limaxul spaniol (Arion vulgaris)
Fig. 3 Limaxul spaniol (Arion vulgaris)
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Limaxul spaniol (Arion vulgaris)
