Horticultorul.ro

CLASA: Dothideomycetes

ORDINUL: Venturiales

FAMILIA: Venturiaceae

Denumire stiintifica: Venturia pyrina sin. Venturia pirina, Venturia pyrina f. sp. Pyri, Endostigme pyrina, Fusicladium pyrorum, Fusicladium virescens.

Denumire populara: rapanul parului, patarea neagra a frunzelor de par, patarea neagra a fructelor de par, rapanul ramurilor de par

Denumire populara in engleza: scab of pear, scab on pear, black spot of pear, pear scab fungus

Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica Venturia pyrina.

Plante gazda: Parul (Pyrus communis), Mosmonul japonez (Eryobotria japonica), etc.

 

DESCRIEREA  AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

Miceliul  este la inceput subcuticular, urmand ca acesta sa se dezvolte mai profund (ia nastere miceliul intercelular) in tesuturile atacate (mezofil, etc.). Miceliul este subțire, septat și de obicei brun-oliv, prezent sub cuticula.

 

♣  Forma  Asexuata/Conidiana/ Imperfecta/Anamorfa (Fusicladium pyrorum)

•  Conidioforii – iau nastere din miceliul subcuticular. Conidioforii sunt erecti, de 90 µm lungime și 4-9 µm lățime; de culoare maro inchis sau oliv (maslinii), septati, ramificati – poarta in varful ramificatiilor conidiile.

•  Conidiile sunt formate dintr-o singura celula; late de 6-10 µm si lungi de 18-30 µm; au culoarea maro, forma  eliptica (asemanatoare cu semintele de castravete) unele piriforme – in forma de para  (Vezi fig.).

 

♣  Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta (Venturia pyrina)

•  Pseudotecii ce contin asce. Acestia iau nastere din miceliul intercelular, prezent in mezofilul frunzelor;

•  Ascele sunt de forma alungita, iar in fiecare dintre acestea, se gasesc 8 ascosporii;

•  Ascosporii sunt bicelulari (cu un singur sept), de 12-20 x 4-8 µm, hialini spre verzui.

  

ECOLOGIA BOLII (factori de mediu favorizanti)

Temperaturile de peste 7°C si precipitatiile (pelicula de apa/apa libera pe frunze o perioada de peste 9 ore),  reprezinta un mediu favorabil pentru infectii;

Temperaturile in care ciuperca germineaza si se dezvolta se incadreaza in intervalul 7-30°C;

Intervalul de temperaturi optime pentru infectie este de 16-24°C. In conditii de mediu optime, primele simptome apar la 7-10 zile (perioada de incubatie) de la infectie.

Boala isi face prezenta inca din primavara (primaveri reci, cu ploi abundente) si isi continua atacul si in verile ploioase.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Primavara, din formele (pseudotecii care contin asce cu ascospori; conidiile prezente in leziunile de pe ramurile anuale) sub care ciuperca a trecut peste anotimpul rece, (perioada de repaus) vor avea loc infectiile primare pe fructele si frunzele tinere (tuburile germinative penetreaza cuticula iar miceliul se va dezvolta subcuticular). Dupa doar cateva zile de la infectie,  isi vor face aparitia la suprafata cuticulei conidioforii, ce poarta conidiile, care diseminate cu ajutorul vantului/picaturilor de apa, vor genera noi si numeroase infectii secundare pe frunze, fructe, lastari, flori. Odata cu imbatranirea frunzelor, miceliul ciupercii va patrunde mai adanc in mezofil, unde vor lua nastere pseudotecii ciupercii (contin asce cu ascospori) – forma principala hibernanta.

 

I. In perioada de vegetatie, sub cuticula apar infectiile secundare, iar la suprafata cuticulei sunt prezenti conidioforii ce poarta conidiile (sporii) ciupercii. Conidiile sunt formate dintr-o singura celula; late de 6-10 µm si lungi de 18-23 µm; au culoarea maro, de forma  eliptica(asemanatoare cu semintele de castravete) unele piriforme – in forma de para  (Vezi fig.). Conidiile sunt purtate de vant si picaturile de apa (din ploaie sau irigare prin aspersie), producand astfel numeroase infectii secundare in perioada de vegetatie.

II . Pentru perioada de repaus – ciuperca se dezvolta inca din perioada de vegetatie,  in mezofilul frunzelor,  pseudotecii care contin asce de forma alungita, iar fiecare dintre acestea contine ascospori bicelulari. Ascosporii sunt eliberati primavara si purtati de vant si picaturile de apa, provocand in conditii de mediu favorabile infectii primare,  pe organele atacate.

 

Transmiterea bolii peste iarna  (perioada de repaus vegetativ) se face prin pseudoteci, prezenti in  frunzele atacate si cazute pe sol, dar  si prin conidiile prezente in leziunile (coaja crăpata)  lastarilor atacati/ramurilor (ramuri cu varsta de 1-3 ani), etc.

Diseminarea/Raspandirea: conidiile ciupercii sunt raspandite cu ajutorul vantului si picaturilor/stropilor de apa din precipitatii (ploaie), irigare prin aspersiune; ascosporii  sunt purtati de catre vant la nivelul fructelor tinere si al lastarilor.

 

SEMNELE ATACULUI  / SIMPTOMELE si AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE RAPANUL PARULUI

Este o boala deosebit de periculoasa care poate provoca pierderi de peste 40-50% din recolta.

Boala ataca organele verzi ale plantei: frunze, flori (partea verde),  fructe, lastari (Vezi fig.).

◊  Atacul pe frunze, fructe si lastari apare la inceput sub forma unor pete circulare maslinii (verde-intunecat – pe partea superioara a frunzei, Vezi fig.) care treptat vor ajunge la culoarea maro-inchis sau cenusiu-negricioasa (Vezi fig.).

◊  Lastarii puternic atacati capata un aspect rapanos, coaja se crapa si incepe sa se exfolieze (Vezi fig.).

◊  Ciuperca ataca partea verde a florilor (sepale, codita, etc.);

◊  Atacul pe fructe – apare sub forma unor pete rotunde (Vezi fig.) si poate conduce la: uscarea fructelor tinere, deformarea fructelor (Vezi fig.), craparea fructelor in zona petelor, fructe cu valoare comerciala redusa, slaba rezistenta la depozitare (putrezesc), etc. Infectia tarzie a fructelor (toamna) nu se observa la introducerea in depozit, dar are loc si continua cateva luni pe perioada depozitarii, afectand astfel fructele aparent sanatoase si in depozite. Boala afecteaza cantitativ si calitativ recolta (este afectat aspectul, devin respingatoare pentru cumparatori).

 

Masuri de Prevenire si Combatere pentru Rapanul parului

♦    Taierea si arderea ramurilor puternic afectate;

♦   Asigurarea unei bune circulatii a aerului, la nivelul coronamentului atat prin taieri in uscat (in repaus vegetativ), cat si prin taieri in verde (in sezoul de vegetatie);

♦    Strangerea si ingroparea adanca sau arderea frunzelor cazute;

♦    Infiintam plantatiile cu soiuri tolerante la rapan;

♦    Eliminarea prin taiere a ramurilor atacate;

♦    Dezinfectia sculelor pentru taiat;

♦    Monitorizarea factorilor de mediu si efectuarea de tratamente atunci cand este oportun;

♦    Irigam plantele strict prin picurare; etc.

 

FUNGICIDE/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus vegetativ (BBCH00):

Se fac minimum doua tratamente in perioada de repaus (unul toamna tarziu si unul primavara foarte devreme) cu Zeama sulfocalcica in concentratie 20% sau cu Polisulfura de bariu intr-o concentratie de 6%.

Atentie !!!  Tratamentele se fac la temperaturi pozitive, de 5-10°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

 

II. Tratamente cu fungicide in vegetatie:

II.1.  Tratamente preventive (previn aparitia bolii) cu:

• Coprantol Duo (hidroxid de cupru si oxiclorură de cupru);

• Curenox 50 (500 g/kg cupru (din oxiclorură de cupru));

• Triumf 40 WG (hidroxid de cupru);

• Scab 80 WG (captan); etc.

 

II.2. Tratamente curative (pot stopa boala) cu:

• Luna Care 71,6 WG (fluopiram 50 g/L+fosetil de aluminiu 666 g/L);

• Chorus 50 (500 g/kg ciprodinil).

Atentie !!!

• primul tratament – efectuat in vegetatie se va face cu  Chorus 50.

Tratamentele impotriva rapanului in perioada de vegetatie  se aplica la un interval de 7-10 zile, pana vom avea fructe de 2-3 cm, dupa care, tratamentele se vor face o data la 14-18 zile.

In perioadele ploioase, se fac tratamente la acoperire (la un interval de 7-10 zile) alternand produse curative cu produse preventive.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: black spot of pear, boli la par, boli pomaceae, bolile parului, cultivarea parului, cultura parului, Endostigme pyrina, Fusicladium pyrorum, Fusicladium virescens, infiintarea livezilor de par, livezi de par, micoze par, patarea neagra a fructelor de par, patarea neagra a frunzelor de par, pear scab fungus, rapan, rapan la par, rapan par, rapanul, rapanul parului, rapanul parului la microscop, rapanul perelor, rapanul ramurilor de par, scab of pear, scab on pear, Venturia, Venturia pirina, Venturia pyrina, Venturia pyrina f. sp. Pyri, Venturia pyrina la microscop

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul