Rapanul parului: cauza, identificare, combatere

dec. 29 2014

Rapanul parului: cauza, identificare, combatere

Denumire populara: rapanul parului, patarea neagra a frunzelor de par, patarea neagra a fructelor de par, rapanul ramurilor de par

Denumire stiintifica: Venturia pyrina, Venturia pirina, Venturia pyrina f. sp. Pyri, Endostigme pyrina, Fusicladium pyrorum, Fusicladium virescens

Denumire populara in engleza: scab of pear, scab on pear, black spot of pear, pear scab fungus

Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica Venturia pyrina.

Biologia si Ecologia bolii (factori de mediu favorizanti)

I. In perioada de vegetatie, la suprafata petelor, sub cuticula apar infectiile secundare sub forma de conidioforii ce contin conidiile (sporii). Conidiile sunt formate dintr-o singura celula; late de 6-10 µm si lungi de 18-23 µm; au culoarea maro, de forma eliptica (asemanatoare cu semintele de castravete) unele piriforme – in forma de para (Vezi fig.). Conidiile sunt purtate de vant si picaturile de apa (din ploaie sau irigare prin aspersie) producand astfel numeroase infectii secundare in perioada de vegetatie.

II . Pentru perioada de repaus ciuperca se dezvolta in frunze pseudotecii ce contin asce de forma alungita, iar fiecare dintre acestea contine ascospori bicelulari. Ascosporii sunt eliberati primavara si purtati de vant si picaturile de apa, provocand astfel infectii primare.

Transmiterea bolii peste iarna (perioada de repaus vegetativ) se face cu ajutorul frunzelor atacate si cazute pe sol, lastarii atacati, etc.

Factori de mediu favorizanti): Temperaturile de peste 7°C si precipitatiile (apa pe frunze o perioada de peste 9 ore) dezvolta un mediu propice pentru aparitia si evolutia rapida a bolii. Boala poate apare inca din primavara (primaveri reci cu ploi abundente) si isi continua atacul in verile ploioase.

Semnele atacului (Identificare/Simptome) si Afectarea plantelor de catre Rapanul parului

Boala ataca organele verzi ale plantei: frunze, fructe, lastari (Vezi fig.).

Atacul pe frunze, fructe lastari apare la inceput sub forma unor pete circulare maslinii (verde-intunecat – pe partea superioara a frunzei, Vezi fig.) care treptat vor ajunge la culoarea maro-inchis sau cenusiu-negricioasa (Vezi fig.).

Lastarii puternic atacati capata un aspect rapanos, coaja se crapa si incepe sa se exfolieze (Vezi fig.).

Atacul pe fructe – apare sub forma unor pete rotunde (Vezi fig.) si poate conduce la: uscarea fructelor tinere, deformarea fructelor (Vezi fig.), craparea fructelor in zona petelor, fructe cu valoare comerciala redusa, slaba rezistenta la depozitare (putrezesc), etc. Infectia tarzie a fructelor (toamna) nu se observa la introducerea in depozit, dar are loc si continua cateva luni pe perioada depozitarii, afectand astfel fructele aparent sanatoase si in depozite.

Masuri de Prevenire si Combatere pentru Rapanul parului

Taierea si arderea ramurilor puternic afectate;
Strangerea si ingroparea adanca sau arderea frunzelor cazute.

FUNGICIDE/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea bolii:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus vegetativ (BBCH00):

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (unul toamna tarziu si unul primavara foarte devreme) cu Zeama sulfocalcica in concentratie 20% sau cu Polisulfura de bariu intr-o concentratie de 6%.

Atentie !!! Tratamentele se fac la temperaturi pozitive de 5-10°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

II. Tratamente cu fungicide in vegetatie:

Tratamente preventive (previn aparitia bolii) cu: Coprantol Duo (hidroxid de cupru si oxiclorură de cupru); Curenox 50 (500 g/kg cupru (din oxiclorură de cupru)); Triumf 40 WG (hidroxid de cupru); Scab 80 WG (captan); etc.
Tratamente curative (pot stopa boala) cu: Luna Care 71,6 WG (fluopiram 50 g/L+fosetil de aluminiu 666 g/L); Chorus 50 (500 g/kg ciprodinil), Stroby DF (50% kresoxim-metil ).

Atentie !!!

primul tratament – efectuat in vegetatie se va face cu Chorus 50.

Tratamentele impotriva rapanului in perioada de vegetatie se aplica la un interval de 7-10 zile pana vom avea fructe de 2-3 cm, dupa care tratamentele se vor face o data la 14-18 zile.

In perioadele ploioase se fac tratamente la acoperire (la un interval de 7-10 zile) alternand produse curative cu produse preventive.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”