mai 10 2025

Molia vitei de vie (Lobesia botrana ): descriere, simptome

Molia-Vitei de Vie-strugurilor

Ordinul: Lepidoptera (lepidoptere, fluturi)

Familia: Tortricidae

Denumire populara: Molia vitei de vie, Eudemisul vitei de vie, Molia strugurilor

Denumire stiintifica: Lobesia botrana sin. Paralobesia botrana, Polychrosis botrana

Denumire populara in engleza: European grapevine moth (EGVM), grape berry moth, grape fruit moth, vine moth

Molia vitei de vie (Lobesia botrana) este o insecta periculoasa ce produce pagube insemnate, afectand inflorescentele si ciorchinii. Molia vitei de vie apare in podgoriile din Sud (Oltenia, Dobrogea, Moldova de Sud), SE  (Moldova) si Centrul tarii (Transilvania).

 

CUPRINS:

Plante atacate/gazda

ECOLOGIA DĂUNĂTORULUI

DESCRIEREA & IDENTIFICAREA

♦ Adultul/Fluturele

♦ Oul

♦ Larva/Omida adevarata

♦ Pupa/Nimfa

CICLUL BIOLOGIC

Atacul, Semnele atacului (simptome) si Afectarea plantelor

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU MOLIA VITEI DE VIE

◊ Monitorizarea atacului

◊ Combaterea prin Dezorientare Feromonala

◊ Combaterea biologica cu pradatori, insecte ce paraziteaza daunatorul

INSECTICIDE/SUBSTANTE ACTIVE UTILIZATE IN COMBATEREA DAUNATORULUI

I. Insecticide biologice

II. Insecticide conventionale (altele decat cele biologice)

II.1. Insecticide de ultima generatie

II.2. Insecticide din Clasa piretroizilor de sinteza

II.3. Insecticide din Clasa neonicotinoizi

II.4. Alte insecticide specifice

 

Plante atacate/gazda –  este o specie polifaga care ataca numeroase specii de plante si specii/soiuri de vita de vie: Vita de Vie Nobila – Roditoare EuropeanaHibrizi de Vita de Vie Producatori Directi – HPDHibrizi de Vita de Vie Inobilati (soiuri de vita de vie rezistente, soiuri de vita de vie artizanale). Alte specii de plante gazda: Prunus domestica, Actinidia chinensis, Ribes uva-crispa, Ribes nigrum, Prunus avium, Diospyros kaki, Medicago sativa, Solanum tuberosum, Parthenocissus tricuspidata, Hypericum calycinum, Clematis vitalba, Ligustrum vulgare, Rosmarinus officinalis, Rubus caesius, Rubus fructicosus, Trifolium pratense, etc.

 

ECOLOGIA DĂUNĂTORULUI

Dăunătorul se dezvolta in intervalul de temperaturi 10-30°C.

Conditiile optime de temperatura pentru depunerea ouălor se incadreaza intre 23-26°C.

Fluturii/adultii din prima generatie isi fac aparitia cand temperatura aerului depășește pragul de 10°C, timp de 10-12 zile.

Diapauza/intrarea in hibernare a pupelor,  are loc atunci cand pe timpul dezvoltarii oualor/larvelor noptile sunt mai lungi de 11 ore.

Conditiile meteo nefavorabile pot afecta negativ insecta, mai ales in stadiul de ou si adult/fluture/molie.

 

DESCRIEREA & IDENTIFICAREA

♦ Adultul/Fluturele moliei vitei de vie (Lobesia botrana) are anvergura aripilor de 11-13 mm, iar corpul de 6-7 mm lungime; aripile anterioare sunt crem galbui si prezinta un desen/mozaic din pete de culoare bruna alternând cu zone de culoare cenusiu-albastruie; aripile posterioare sunt cenusii cu franjuri pe margine. Fluturii/moliile se hranesc cu nectar, stau ascunsi ziua si zboara pentru imperechere la crepuscul (de la apusul soarelui si pana la venirea noptii) si noaptea. Femelele se imperecheaza in primele 6 zile de la aparitie, iar o femela se imperecheaza o singura data. Perioada de viata a fluturilor este de 7-20 zile. O  femela depune cca. 35 oua/zi timp de o saptamana. Totalul ouălor depuse de o femela este de 80-160 oua.

♦ Oul  este usor eliptic sub forma de disc plat (aspect asemanator cu o lentila); de 0,4-0,8 mm diametru si 0,7-0,9 mm lungime; de culoare alb-crem, devin galbui odata cu dezvoltarea embrionului si vireaza in negru cand capul larvei isi face aparitia. Coaja oului (chorionul) este translucida (este parțial transparenta) si ramane vizibila pe organele plantei si dupa ce larva a parasit oul. Ouale ecluzează dupa 3-30 zile in functie de temperatura (20-30 zile la temperaturi mai scazute, 3-11 zile in perioadele mai calduroase).

Ouale sunt aderente/lipite de suprafete cu ajutorul unei substante lipicioase.

O femela depune cate 1-2 oua pe: inflorescente (pe boboci) si  lastari tineri (generatia I) si pe pielita boabelor (generatiile II-III).

♦ Larva/Omida adevarata – are la început 1 mm, iar in final, in ultimul stadiu la maturitate 12-15 mm lungime; larvele la inceput sunt alb-crem cu capul negru, dupa care culoarea corpului virează in galben-maro, verde-cenușiu cu capul, pronotul si picioarele de culoare maro; Larva trece prin cinci (5) stadii larvare in 20-30 zile (perioada difera in functie de temperatura).

Pupa/Nimfa are 5-6  mm lungime, de culoare maro si este protejata de un cocon de matase  alb-gri. Stadiul de pupa dureaza 6-14 zile.

 

CICLUL BIOLOGIC

Molia vitei de vie  (Lobesia botrana ) are 2-3 generatii pe an.

Molia vitei de vie   ierneaza in stadiu de pupa/nimfa protejata de un cocon de matase de culoare alba, sub scoarta exfoliata a butucilor sau coardelor, in crapaturile solului, in gauri sau alte locuri protejate din spalieri, in covorul de frunze căzute pe sol (litiera).

Fluturii/Moliile apar in intervalul 10 mai – iunie si zboara seara (la crepuscul) si noaptea (de preferinta) la temperaturi peste 10-12°C, acestia se hranesc timp de 10-12 zile cu nectarul florilor, dupa care are loc imperecherea (in primele 6 zil de la aparitie). Femela de Molie depune (pe o perioada de 7 zile, sunt depuse cca. 35 oua/zi), ouăle solitar sau in grupuri mici, pe bobocii floriferi, codita, rahis, frunze si lastari tineri. Sunt depuse in total de catre 1 femela/molie pana la 160 oua. După 3-12 zile (sau mai mult daca temperaturile sunt scazute) apar larvele de tip omida adevarata, care tec prin 5 stadii in 20-30 zile. Impuparea are loc intr-un cocon de matase in ciorchine, intr-o frunza pliata, sub scoarta exfoliata a butucilor sau coardelor, in gauri sau alte locuri protejate din spalieri, iar stadiul de pupa dureaza 10-12 zile. La final de iulie isi fac aparitia fluturii/moliile gereratiei I.

 

In iulie-august Molile/Femelele isi depun ouale generatiei a II-a, pe boabele strugurilor, iar larvele se hranesc cu pulpa boabelor. Impuparea generatiei a II-a are loc intr-un cocon de matase in ciorchine, sub scoarta exfoliata a butucilor sau coardelor, in gauri sau alte locuri protejate din spalieri, iar stadiul de pupa dureaza 10-12 zile. La inceput de august isi fac aparitia fluturii/moliile gereratiei II.

 

In august, Molile/Femelele isi depun ouale generatiei a III-a, pe boabele strugurilor, iar larvele se hranesc cu pulpa boabelor in parga sau coapte. Impuparea generatiei a III-a are loc in septembrie-octombrie intr-un cocon de matase in ciorchine, sub scoarta exfoliata a butucilor sau coardelor, in crapaturile solului, in gauri sau alte locuri protejate din spalieri, in covorul de frunze căzute pe sol (litiera). Stadiul de pupa care ierneaza, dureaza pana in primavara.

 

Atacul, Semnele atacului (simptome) si Afectarea plantelor de catre Molia vitei de vie

Semnele prezentei larvelor si impupării acestora sunt evidentiate prin existenta panzei de matase si a cuiburilor de panza de matase in ciorchine (de flori sau struguri), sub scoarta exfoliata a butucilor/coardelor batrane, crapaturile/orificiile aracilor.

Excrementele produse de larve sunt asemanatoare rumegusului si sunt de culoare neagra sau maro.

Pe organele atacate (boboci, boabe) se pot identifica gauri perfect rotunde prin care larvele patrund in interior.

In luna iunie apar larvele generatiei a I a, care se hranesc cu bobocii floriferi (fiecare larva afecteaza 3 pana la 70 boboci) si boabe tinere (o larva ataca pana la 22 boabe).

Atacul cel mai distructiv este cel datorat generatiilor a – II -a (luna iulie) si a III – (luna august) care gauresc boabele si consuma pulpa (raman in final doar pielita si semintele). In urma atacultui asupra boabelor de struguri, in acestea raman excremente si se vor  instala cu usurinta putregaiurile (ex. Botrytis cinerea).

 

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU  MOLIA VITEI DE VIE

◊  Monitorizarea atacului de Molie a vitei de vie se face cu ajutorul capcanelor ATRABOT, prin montarea a 3 capcane/ trup de vie la nivelul ciorchinilor. Capturarea a peste 100 fluturi/capcana/saptamana impune necesitatea efectuarii de tratamente cu insecticide specifice pentru combaterea moliei vitei de vie.

 

◊  Combaterea prin Dezorientare Feromonala – perturbarea împerecherii (cauzate de feromoni) masculilor și femelelor prin  metoda de  confuzie sexuală (imposibilitatea identificării partenerilor în vederea obținerii unei ponte viabile, reducând astfel numărul indivizilor din generațiile ulterioare). Pentru aceasta se vor utiliza produse cum ar fi Isomate-EGVM (fir si rezervor cu feromoni ce permite eliberarea acestora controlata, pe perioade lungi).

 

◊  Combaterea biologica cu pradatori, insecte ce paraziteaza daunatorul (in diferite stadii: larva, ou, adult) ex: Dibrachys affinis, Campoplex capitator, etc.

 

INSECTICIDE/SUBSTANTE ACTIVE  UTILIZATE IN COMBATEREA DAUNATORULUI 

“Intotdeauna cititi si utilizati insecticidul –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Insecticide biologice:

 

II. Insecticide conventionale (altele decat cele biologice)

II.1. Insecticide de ultima generatie:

II.2. Insecticide din Clasa piretroizilor de sinteza:

II.3.  Insecticide din Clasa neonicotinoizi:

II.4.  Alte insecticide specifice:

“Intotdeauna cititi si utilizati insecticidul, conform recomandarilor  de pe eticheta”

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

Eudemisul Vitei de Vie

Fig. 1 Atacul Moliei Vitei de Vie, prezenta firelor de matase pe ciorchini

Eudemisul Vitei de Vie

Fig. 2 Atacul Moliei Vitei de Vie,  Generatia I-a, flori si boabe afectate

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Molia vitei de vie (Lobesia botrana ): descriere, simptome

Comments are closed at this time.

Cookies - Termeni si conditii