oct. 05 2024
Putegaiul cenusiu la vita de vie: cauze, identificare
Denumire stiintifica: Botrytis cinerea sin. Botryotinia fuckeliana
Denumire populara: Putegaiul cenusiu la vita de vie, Putegaiul cenusiu la struguri
Denumire populara in engleza: Gray mold of grape, Botrytis bunch rot in grapes
Cauza: boala este provocata de infectia cu ciuperca microscopica Botrytis cinerea
Putegaiul cenusiu la struguri este una din cele mai grave boli intalnite la vita de vie. Boala poate cauza pierderi importante, afectând producția de struguri. In anii cu condiții meteo favorabile apariției si evoluției bolii, pierderile pot ajunge si 80% din struguri.
Plante atacate/gazda: ciuperca este întâlnita la numeroase specii de plante (peste 200) printre care si vita de vie (Vita de vie nobila, Hibrizi producatori directi – HPD, Hibrizi inobilati – soiuri rezistente). Exista soiuri de vita de vie mai sensibile la atacul de putregai, dar si soiuri mai tolerante, la care agresivitatea atacului este mult diminuata.
Soiuri sensibile (sensibile si foarte sensibile) la atacul de putregai cenușiu: Gewürztraminer, Riesling Italian, Feteasca alba, Aligote, Grasa de Cotnari, Chasselas dore, Afuz-Ali, Tamaioasa Romaneasca, Pinot noir, Sauvignon blanc, Chardonnay,
Soiuri mai tolerante la atacul de putregai cenușiu: Coarna neagra, Cabernet Sauvignon,
Ecologia si Biologia bolii:
Putregaiul cenusiu poate trai si saprofit (își procură hrana din substanțe organice în descompunere), putand trece usor in stadiul de parazit (trăiește și se hrănește pe seama altui organism vegetal viu, căruia îi provoacă adesea daune, boli sau chiar moartea).
Ciuperca Botrytis cinerea – supravietuieste perioadei reci din an si asigura transmiterea bolii de la un an la altul, prin intermediul miceliului si sclerotilor (ingramadiri de hife intretesute) prezenti in resturile de plante infectate (culturi horticole, buruieni, etc.) prezente in sol, resturi de plante infectate si in materia organica din sol.
In plantatie si gradina, sclerotii (din acestia apare miceliu) sau miceliul, vor da nastere conidioforilor cu conidii, care transportati cu ajutorul vantului, picaturilor de apa, etc., vor genera numeroase infecții, prin germinarea acestora pe diferite organe aeriene ale plantei.
Condiții de mediu / Factorii de mediu favorizanți pentru Putegaiul cenusiu la vita de vie:
Temperatura – ciuperca Botrytis cinerea se dezvolta intre limite foarte largi de temperatura (0-30º C), astfel este aproape intotdeauna intalnita in podgoriile si vitele de vie cultivate din tara noastra. Temperatura optima de dezvoltare este situata intre 15 – 20º C (infecția are loc in cca. 15 ore, iar in câteva zile de la infecție apar si primele semne ale atacului). Aceasta medie zilnica este frecventa in lunile iunie, iulie, august, septembrie si chiar octombrie, in majoritatea zonelor viticole. La temperaturi peste 32°C ciuperca își încetează atacul;
Umiditatea atmosferica relativa la valoari optime de peste 90% mai multe zile la rand, joaca un rol in dezvoltarea putregaiului cenusiu la vita de vie.
Prezenta apei pe organele atacate – sunt necesare doar 4-6 ore cu pelicula de apa pe organele atacate (provenita din precipitatii, roua, ceata), pentru germinarea sporilor si realizarea infectiei. Umiditatea ridicata influenteaza pozitiv atat germinarea conidiilor, cat si dezvoltarea miceliului.
Descrierea agentului patogen
Botrytis cinerea, care formeaza pe suprafata organelor atacate conidiofori septati, bruni la baza, lungi de 1-2 mm. La varful conidioforilor se formeaza 2-3 ramificatii (in forma de ciorchine) pe care sunt prezente numeroase conidii. Conidiile sunt unicelulare, ovoide, maro-deschis cu dimensiunile de 7-17 x 5-10 μm.
Transmiterea bolii de la un an la altul se face cu ajutorul sclerotilor ciupercii – acestia sunt organele de rezistenta ce au forma unor corpusoare mici, negre, ovale, de 5-9 mm lungime si 4 mm diametru.
Ciclul bolii:
Agentul patogen se dezvolta bine, rapid (in conditii optime si lipsa tratamentelor) si sporuleaza in doar câteva zile, in conditii optime. Ciuperca germineaza cu usurinta in conditii de mediu prielnice. Boala se transmite cu usurinta atat prin spori (conidii), cat si prin miceliu (daca un organ sănătos se atinge de unul bolnav se infecteaza rapid).
Sursa de infectie primara este reprezentata de: solul/substratul infectat (cu resturi de plante infectate ce prezinta sclerotii ciupercii, materie organica infectata); alte culturi invecinate (este o ciuperca polifaga care ataca si este prezenta pe numeroase culturi) sau buruieni si resturile acestora.
Ciuperca pătrunde in interiorul organelor atacate direct prin cuticula. Miceliul ciupercii distruge pereții celulari si conținutul celulelor.
Sporularea: ciuperca produce pe organele atacate un mucegai cenusiu care este format din miceliul ciupercii si numerosi conidiofori lungi si ramificati care prezinta la capete sporii ciupercii formați din conidii ovoide/sferice care asigura diseminarea rapida. Sporularea (isi raspandeste sporii) poate incepe la cca. 3-4 zile de la infectie.
Transmiterea bolii/Diseminarea: sporii (conidiile) agentului patogen (Botrytis cinerea) sunt transportati cu ajurorul vantului, picaturilor de apa (din ploaie, etc), muncitorilor care efectueaza lucrari in plantatie, unelte, utilaje si echipamente. Miceliul ciupercii asigura raspandirea prin contact intre tesuturi bolnave si tesuturi sanatoase.
In plantatie si gradini – sclerotii (din acestia apare miceliu) sau miceliul, vor da nastere conidioforilor cu conidii, care transportati cu ajutorul vantului, picaturilor de apa, etc. vor genera numeroase infecții, prin germinarea acestora pe diferite organe aeriene ale vitei de vie (frunze, lastari, ciorchini tineri, struguri/boabe).
Semnele atacului (simptome-identificare) si Afectarea de catre Putegaiul cenusiu la vita de vie
– Putregaiul Vitei de Vie pe frunze – simptomele apar la inceput sub forma de pete galbui care cu timpul devin rosietice. Petele sunt mari si nu sunt delimitate. Pe ambele parti ale frunzei, in dreptul petelor, apare un mucegai cenusiu, pulverulent, care nu reprezinta altceva decat organele de inmultire ale ciupercii (conidiofori si conidii). In scurt timp de la atac frunzele cad.
– Putregaiul Vitei de Vie pe lastari – atacul se manifesta sub forma unor pete brune sau cenusii, incepand de la noduri spre mijlocul internodiilor. Ca si in cazul frunzelor, in scurta vreme petele se acopera cu un mucegai cenusiu format din conidiofori si conidii. In cazul cand conditiile de viata devin mai putin favorabile pentru ciuperca, in dreptul petelor de pe lastari apar corpusoare mici, negre, ovale (5 mm lungime si 2-4 mm diametru), care reprezinta organele de rezistenta numite scleroti.
– Putregaiul Vitei de Vie pe ciorchinii tineri – acestia sunt in general putini atacati, insa ciorchinii ajunsi la maturitate pot fi atacati in intregime, simptomele fiind asemanatoare cu cele de pe lastari.
– Putregaiul Vitei de Vie pe boabe – atacul este cel mai frecvent si pagubitor. Acestea pot fi atacate inca de la formarea lor, insa atacul cel mai frecvent si mai puternic apare la maturarea lor. Filamentele de infectie pot patrunde in interiorul tesuturilor fie prin strapungerea cuticulei, fie prin rani cauzate de alti agenti fitopatogeni, daunatori sau cauze mecanice, cum sunt atacul produs de fainare, rosaturile produse de moliile strugurilor, ranile produse de fitotoxicitate, plesnirea boabelor datorita ploilor sau grindinii etc. La suprafata boabelor atacate apar pete mici cu tesutul moale si care se maresc repede, patrunzand totodata si in interiorul pulpei. Boabele atacate se inmoaie, crapa, se zbarcesc si se acopera cu un mucegai abundent cenusiu-brun, pulverulent. La soiurile de vita de vie ai caror struguri sunt compacti, mai ales in conditii de umiditate ridicata, boala evolueaza repede cuprinzand in scurt timp toate boabele. Sensibilitatea la atacul de putregai cenusiu la vita de vie, creste odata cu fenofaza BBCH79 (compactarea ciorchinelui), sporind odata cu inceperea procesului de coacere (fenofaza intrarea strugurilor in parga –BBCH81).
In anii favorabili dezvoltarii acestei boli, in unele podgorii din tara noastra pagubele au fost de pana la 70-80% din productie.
In viticultura, aceasta ciuperca produce pagube atat la struguri (inainte de recoltare si la cei depozitati pentru pastrare) cat si la materialul saditor (in timpul formarii in sera si in timpul stratificarii in nisip).
Putregaiul nobil la vita de vie (EN – Noble Rot) – Botritizarea
Ciuperca Botrytis cinerea poate avea si o actiune pozitiva asupra strugurilor anumitor soiuri de vita de vie (Furmint de Minis, Sauvignon Blanc, Grasa de Cotnari, Pinot gris, etc.) ce acumuleza frecvent peste 350 g/l zaharuri. Strugurii sunt pastrati in podgorie pana toamna tarziu pentru supramaturare (acumulare mare de zaharuri) si in condiții meteo deosebite (temperaturi ridicate 25°C, umiditate relativa a aerului la valori scazute dupa infectie sub 60%, precipitatii putine spre deloc, etc.) se va dezvolta putregaiul nobil împreuna cu fenomenul de botritizare. Condițiile favorabile putregaiului nobil se înregistrează mai frecvent doar in unele zone viticole (Murfatlar, Drăgășani, Cotnari, etc.).
Sub acțiunea miceliului ciupercii Botrytis cinerea si a fenomenului de botritizare boabele: pierd apa, se stafidesc, nu se mai acopera cu mucegai, concentrează zaharuri si apar elemente chimice noi (acidul citric, glicerol, etc.), iar toate acestea favorizează in obținerea unor vinuri deosebite (vinuri cu tarie alcoolica ridicata, vinuri licoroase, etc.).
Masuri de Prevenire si Combatere pentru Putegaiul cenusiu la vita de vie
♦ Alegerea terenului – se va evita plantarea vitei de vie pe locuri joase, excesiv de umede, reci, unde umiditatea aerului se mentine ridicata, prevenindu-se astfel nu numai atacul putregaiului cenusiu, ci si a altor boli criptogamice (boli provocate de ciuperci microscopice);
♦ Aplicarea corecta a taierilor in uscat – Excesul de productie duce la sensibilizarea plantei fata de atacul produs de Botrytis pe de o parte, iar pe de alta parte frunzisul prea bogat creeaza conditii de microclimat, favorabile acestui agent patogen;
♦ Aplicarea irationala a ingrasamintelor – Excesul sau carenta de elemente nutritive pot cauza modificari ale rezistentei vitei de vie, marind sensibilitatea la boli;
♦ Evitați fertilizarea excesiva cu azot (N);
♦ Taiarea anuala corecta a vitelor de vie cu o normare corecta a numarului de ochi pe butuc;
♦ Efectuarea lucrarilor in verde (plivit, copilit, desfrunzit) la timp;
♦ Legarea si dirijarea corecta (aerisita) a lastarilor;
♦ Cultivarea soiurilor mai tolerante la atacul de putregai cenusiu (Coarna neagra, Cabernet Sauvignon, etc.).
Fungicide/substante active utilizate in combaterea Putegaiului cenusiu la vita de vie:
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
I. Fungicide preventive & curative: Switch (25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil); Teldor 500 SC (fenhexamid 500 g/l), etc.
II. Fungicide BIO: Serenade ASO (14.1 g/L Bacillus subtilis tulpina QST 713); Taegro (Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24); etc.
Tratamentele pentru Putregaiul Cenusiu la Vita de Vie se fac obligatoriu in fenofazele critice (dupa inflorit, compactarea strugurilor, intrarea strugurilor in parga).
Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treacă de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Putegaiul cenusiu la vita de vie: cauze, identificare