Cultura Pepenelui cu coarne (Kiwano) in gradina, din rasad

aug. 10 2016

Cultura Pepenelui cu coarne (Kiwano) in gradina, din rasad

Kiwano sau Pepenele cu coarne (Cucumis metuliferus) este o planta din Familia Cucurbitaceae, cataratoare si anuala (asemanatoare cu castravetele), cu crestere rapida, ajunge la o inaltime de 2-3 metri (in gradina) si prefera un climat cald.

Fructele tinere apar la circa 60-70 zile de la plantare in gradina, iar cele mature in 100-110 zile.

Factori ecologici limitativi:

Temperatura (caldura) – plantele de Kivano sunt sensibile la frig, temperatura mimima absoluta nu trebuie sa scada sub 8 ºC, temperatura maxima absoluta fiind de 32 ºC. Temperatura optima pentru Kivano variaza intre 21-28 ºC.

Semintele germineaza bine la un optim de 20-35 ºC si un minim de 12 ºC. Temperaturile sub 12 ºC si peste 35 ºC inhiba germinarea semintelor.

Daca rasadurile sunt produse in spatii protejate, acestea se pot planta afara in gradina doar cand temperatura exterioara depaseste 15-16 ºC (dupa 15-20 Mai).

Afectarea plantelor de temperaturile scazute isi poate pune amprenta o perioada lunga de timp (o planta afectata va avea mult intarziat procesul de crestere si fructificare).

Lumina: Kiwano sau Pepenele cu coarne este o planta de: zi scurta ( <12 ore), zi neutra (12-14 ore), zi lunga (>14 ore). Prefera locurile luminoase (dar nu in exces) dar creste si in conditii de semiumbra. Lumina excesiva imbatraneste prematur plantele si afecteaza fructificarea, de aceea se utilizeaza obligatoriu pe perioada verii: plasele de umbrire sau se creteaza serele si solariile.

Umiditatea (apa):

Castravetele tepos se uda cu cantitati suficiente de apa, la intevale de timp regulate, astfel incat intre doua udari, pamantul de la suprafata sa fie putin uscat. Instalarea unui sistem de irigare prin picurare la culturile de castraveti teposi este absolut obligatorie pentru a mentine in permanenta solul reavan.

Substratul pentru Castravetele tepos trebuie sa fie lutos, luto-argilos si bine drenat.

– pH-ul substratului pentru rasadurile de Kiwano este deosebit de important, acesta trebuie sa aiba valori in intervalul (6-7,5). Un pH < 5,5 afecteaza grav rasadurile, sau poate conduce la moartea plantutelor abia rasarite. Verificati cu atentie valoarea pH – ului (de obicei este scrisa pe sac sau cu ajutorul hartiei de pH).

Cultura de Kiwano sau Pepenele cu coarne in Gradina

Producerea rasadului de Kiwano sau Pepenele cu coarne (Cucumis metuliferus) se face din seminte, ce pot fi recoltate de la castravetii ajunsi la maturitate. Semintele se spala, se usuca si se pastreaza in spatii uscate si racoroase (20°C) pana in primavara viitoare.

Semanarea semintelor (luna aprilie) se face cu 30-40 zile inainte de infiintarea culturii in gradina.

Semanatul semintelor de Kiwano se face la o adancime de 1,2-2,5 cm in ghivece (1-3 seminte intr-un ghiveci) de plastic, cu diametru de 9-10 cm, intr-un substrat pentru rasaduri cu valori ale pH-ului de 6-6,7. Dupa semanare, se uda cu grija cu o solutie de fungicid – Previcur Energy, ce are rolul de a prevenii aparitia Caderii rasadurilor (Pythium ultimum). Pana la rasarire se poate acoperi ghiveciul cu folie stretch de bucatarie (Atentie !!! imediat dupa rasarire folia se scoate).

Rasadul de Kiwano nu se repica.

Semintele germineaza la un optim de 22-25 ºC.

Infiintarea culturilor de Pepenele cu coarne (Cucumis metuliferus) in gradina se face dupa 15-20 mai, prin rasadurile produse obligatoriu in spatii protejate (sera, solar, apartament, etc.). Perioada lunga de vegetatie pana la maturitate (100 zile de la plantarea in gradina) si necesarul de caldura, face aproape imposibila infiintarea in tara noastra a culturilor prin semanat direct in camp-gradina, intrucat perioada ramasa pentru recoltare va fi prea scurta. Rasadurile de kiwano se pot planta afara in gradina doar cand temperatura exterioara depaseste mai multe zile la rand 15-16 ºC (dupa 15-20 Mai). Rasadurile la plantare trebuie sa fie bine dezvoltate si sa aiba circa 30 zile de la rasarire si 2-3 frunze adevarate.

Rasadurile pentru infiintarea culturii se planteaza fara a inlatura (deranja) substratul de pe radacina, la 1,5-2 m intre randuri si 45-60 cm intre plante pe rand.

Fertilizarea cu gunoi de grajd bine fermentat (mranita) se poate face din toamna cu 20 t/ha.

Fertilizarea de baza se face cu YaraMila Cropcare 5-14-28 sau YaraMila Cropcare 11-11-21, doza: 60-80 g/mp.

Programele de fertilizare sunt oarecum similare cu cele de la castravete.

Atentie !!! Recomandarile de fertilizare sunt orientative, doza optima de ingrasaminte si tehnologia aplicata, se stabilesc doar in baza rezultatelor agrochimice de laborator.

Fertilizarea se poate face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.

Palisarea plantelor de castravete tepos (Cucumis metuliferus) – este obligatorie, se recomanda conducerea plantelor de kiwano pe spalieri sau plase pentru castraveti inalte de 2,5-3 m.

Pentru combaterea buruienilor efectuam plivitul si prasila manuala sau aplicam la infiintare folie de mulcire neagra sau alb-negru.

Polenizarea este entomofila – facuta de catre insecte: albine, bondari, etc.

Recoltarea fructelor de kivano (Cucumis metuliferus) se face manual cu manusi, cand culoarea acestora a virat in galben-oranj. Fructele se aseaza in lazi speciale intrucat tepii pot provoca rani fructelor vecine.

Fructele se pot recolta si tinere-crude-verzi pentru a fi utilizate la prepararea de muraturi gustoase in toamna. Practic, toamna la desfiintarea culturii toate fructele de kivano se utilizeaza.

Fructele se pot pastra o lunga perioada de timp la temperaturi intre 10-15 ºC.

Recoltarea semintelor de castravete tepos – kivano (Cucumis metuliferus) se face de la fructe ajunse la maturitate deplina, cand coaja este portocalie-inchis si codita s-a uscat.

Bolile rasadurilor: Caderea si putrezirea plantutelor (Pythium spp.); etc.

Daunatorii la kivano (Cucumis metuliferus) : Coropisnita; Musculita alba; Musca miniera; Acarienii; Tripsii; Afide; Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae); Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii); Viermii sarma, Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), etc. Se pare ca kivano este tolerant la nematozii galicoli.