Mazarea de gradina (Pisum sativum): descriere, cultivare

feb. 02 2014

Mazarea de gradina (Pisum sativum): descriere, cultivare

Familia: LEGUMINOSAE sin. FABACEAE, PAPILIONACEAE

Mazarea se regaseste in aceeasi familie botanica cu: Fasolea de gradina, Bobul de gradina

Denumire populara: Mazarea de gradina

Denumire stiintifica: Pisum sativum

Denumire populara in alte limbi: engleza – Pea, Garden pea, Green pea, English pea, Peas; germana – Erbse; franceza – Petits pois.

Grupa Legumicola: Legume pentru Pastai, Boabe verzi si Capsule

Utilizare: Legumicola (se consuma semintele – boabele)

Origine

Specie erbacee ce isi are originea in Africa (Etiopia), tarile riverane Mediteranei si Asia Centrala (Vavilov, 1949). Mazarea este consumata inca de acum 9.500 ani si cultivata de 8.500 ani (Elzebroek and Wind, 2008). Scriitorii Grecii si Romani au mentionat planta, dar varietatile de mazare nu au fost descrise pana in secolul XVI (Simmonds, 1976).

In Romania se cultiva pe intreg cuprinsul tarii in camp si gradinile de legume ale populatiei.

Sortimentul soiurilor la mazarea de gradina (Pisum sativum):

Afila SC (2009), Armonia (2010), Tulceana (2005), Cornelia (2010), Ema (2010), Adela (2010), Ialomita 1 (2010). Isalnita 60 (2009), etc.

Factori Ecologici Limitativi / Conditii de mediu / Factorii de mediu:

Temperatura (caldura) – mazarea este putin pretentioasa fata de caldura.

Semintele germineaza incepand cu 5 ºC (sunt necesare 36 zile pentru germinare) iar la un optim de 25 ºC (sunt necesare 6 zile pentru germinare).

Plantele de mazare de gradina (Pisum sativum) prefera temperaturi in intervalul 10…24ºC. Temperatura minima suportata este de 4ºC iar cea maxima 30ºC.

Pragul de minim de la care plantele sunt afectate de inghet este de -2ºC.

Lumina – mazarea de gardina este o planta cu temperament de lumina (iubitor de soare), la umbra fructificarea este redusa. In perioada de crestere vegetativa are nevoie de o zi scurta (8-10 ore), iar pentru inflorire si fructificare de o zi lunga.

Umiditatea (apa): mazare de gradina (Pisum sativum) este o cultura cu cerinte ridicate fata de apa din sol (umiditatea solului), dar nu excesive (excesul afecteaza: rasarirea, formarea nodozitatilor pe radacini si favorizeaza aparitia bolilor).

Solul – mazarea de gradina este o specie cu cerinte moderate fata de fertilitatea solului, preferand totusi soluri – profunde, reavene, afanate, bine drenate, aerate si bogate in materie organica. Planta suporta greu solurile calcaroase si apar usor si frecvent cloroze.

Reactia solului: Mazarea prefera un pH intre 5,5-7 dar vegeteaza in valori mai largi de pH intre 4.5-8,3;

Descriere:

Mazarea de gradina este o specie erbacee anuala.

Semintele sunt comestibile. Fructul este de tip pastaie (leguma) in interiorul caruia se gasesc intre 5-12 seminte, de tip – boabe sferice sau colturoase cu suprafata neteda sau zbarcita, colorata in (galben-verzui, verde, galben, alb-galbui), Vezi fig.
Frunzele sunt paripenat compuse cu 1-3 perechi de foliole, ovate, ultima foliola este un carcel (carceii unesc plantele una de alta si ajuta la mentinerea pozitiei erecte), acestea au la baza coditei 2 stipele (frunzisoare) mari;
Tulpina – este erbacee si agatatoare cu ajutorul carceilor, goala la interior, lunga de: 30-200 cm. Soiurile mai scunde au o pozitie erecta sau semierecta iar cele cu tulpini lungi sunt taratoare.
Florile – se regasesc la subsuara frunzelor, sunt grupate in raceme cate 2-3, mari de culoare alba;
Radacina este pivotanta – patrunde in profunzime (30-90 cm), bine ramificata si dezvolta nodozitati populate de bacterii (Rhizobium leguminosarum) fixatoare de azot atmosferic, prezenta nodozitatilor este conditionata de o buna aerare a solului.

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii de Mazare.

Pastaile de Mazare de gradina se recolteaza la maturitatea tehnica, atunci cand boabele indeplinesc conditiile pentru consum in stare proaspata, conservare-industrializare. Astfel pentru stabilirea momentului de recoltare se verifica: umplerea pastailor cu boabe, gustul – trebuie sa fie dulceag, etc. Dupa recoltare boabele se consuma in stare proaspata sau se conserva cu usurinta prin congelare.

Inmultirea si infiintarea culturii de mazare de gradina se poate face prin:

Semanat direct in camp sau gradina in mustul zapezii (Martie). Semintele se pot trata pentru inoculare cu Rhizobium leguminosarum, utilizand produsul NITRAGIN – inocularea ajuta la fixarea de catre plante a unor cantitati sporite de Azot (N) Atmosferic, asigurandu-se astfel pana la 90 % din necesarul de N al plantei.

Bolile mazarii de gradina:

Boli de sol: Ofilirea fuzariana-Fuzarioza (Fusarium spp.).

Boli: Antracnoza mazarii (Ascochyta pisi); Rugina mazarii (Uromyces pisi); Mana mazarii (Peronospora viciae sp. pisi), Arsura la mazare (Pseudomonas syringae pv. Pisi).

Daunatori la mazarea de gradina:

Gargarita mazarii (Bruchus pisorum), Paduchele verde al mazarei (Acyrthosiphon pisum), Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii), Molia pastailor de mazare (Laspeyresia dorsana), Tripsul mazarei (Kakothrips robustus), Muste minatoare (Liriomyza huidobrensis, Liriomyza trifolii), Musca plantulelor (Delia platura).