oct. 01 2011
Vinificarea strugurilor albi ai HPD – tehnologie completa
Hibrizilor producatori directi (HPD) reprezinta vita de vie cel mai des cultivata pe langa gospodariile populatiei.
Vinificarea soiurilor cu struguri albi ai HPD se face in cativa pasi.
Momentul recoltarii strugurilor este marcat de maturarea deplina (acumularea unui continut ridicat de zaharuri) dar si de vremea de afara (vreme frumoasa).
Strugurii se recolteaza in momentul cand au acumulat suficiente zaharuri (155-180 g/l). Determinarea cantitatii de zaharuri se face usor cu ajutorul densimetrelor sau refractometrelor (vezi fig.). Odata ce avem confirmarea unui continut suficient de zaharuri, putem trece la recoltat.
Un continut redus de zaharuri impune corectia acestuia prin compensarea diferentei (in must inainte de fermentare) cu zahar alimentar. Zaharul alimentar nu se dizolva direct in masa mustului, acesta se dizolva separat in cativa litri de must incalziti la 35-40ºC, dupa care acest must se introduce in masa totala din vasul de fermentatie. Corectia este necesara intrucat cantitatea de alcool din vin este legata direct de continutul de zaharuri (la un continut de zaharuri de 17 g/l se obtine 1° – tarie alcoolica). Un vin cu tarie alcoolica mica, este un vin instabil in timp si de proasta calitate.
Strugurii se recolteaza cu ajutorul foarfecii horticole de recoltat. Strugurii recoltati se pun in: vase de plastic sau inox, cosuri de rachita, navete de lemn sau plastic (Vezi fig.). Este interzisa folosirea de vaselor de fier, utilizarea acestora creaza premizele aparitiei bolii numita – casarea ferica a vinului (inegrirea vinului).
Cantitatea de must obtinuta la 1 kg de struguri este de aproximativ 0.6-0.7 litri.
2. Zdrobitul strugurilor
Strugurii odata recoltati se vor zdrobii cu ajutorul unui zdrobitor (Vezi fig.) sau daca este o cantitate mica cu mana, in urma zdrobirii strugurilor se obtine bostina.
Inainte de zdrobirea strugurilor se mai poate face dezbrobonirea (separarea ciorchinelui de boabe), aceasta se poate face manual (vezi fig.) sau cu ajutorul unui zdrobitor-dezbrobonitor. Dezbobononitul conduce la: o limpezire mai usoara a vinului, inlaturarea gustului ierbos din vin dar si un plus de 0,5° alcool.
3. Presarea bostinei
Presarea bostinei se face cu ajutorul preselor speciale (teasc vie). Se va face o presare cat mai rapida si usoara, evitandu-se astfel contactul musului cu pielitele, care poate conduce in cazul HPD la prezenta gustului foxat in vin.
Atentie !!! Adesea boabele strugurilor de HPD nu se pot presa imediat dupa zdrobire (depinde de la soi la soi). Pulpa mucilaginoasa „miezul” a soiurilor de HPD retine zeama si face aprape imposibila presarea cu randament maxim de zeama (must). In aceasta situatie boabele zdrobite se lasa cateva zile (2-3) la macerat, dupa care procedam la presarea acestora.
4. Fermentarea mustului
Pentru fermentare se alege un loc cu temperatura stabila pe un interval mai lung de timp, temperatura optima de fermentare este in internalul 18-22ºC.
Etapele parcurse sunt:
– Mustul obtinut se pune la fermentat in butoaie sau damigene ce in prealabil au fost spalate si dezinfectate.
– Butoaiele sau damigenele se umplu cu must cam 80%, astfel incat sa ramana loc pentru fierbere.
– La mustul obtinut se va face corectia continutului de zaharuri daca este prea scazut (< 160 g/l).
– Adaugarea de drojdii selectionate: daca este posibil se recomanda achizitionarea si introducerea in must pentru fermentare a drojdiilor selectionate. Drojdiile selectionate au numeroase avantaje: asigura fermentatia pe un interval larg de temperaturi (4-30ºC), asigura o tarie alcoolica mai ridicata cu 1-2º alcool – datorita capacitatii crescute de transformare a zaharurilor in alcool, etc.
– Fixarea planiilor de fermentare sau a dopurilor cu furtun pe vasele de fermentare.
Palniile de fermentare (vezi Fig.) se confectioneaza din sticla sau plastic si se umplu cu apa iar dopurile cu furtun etans – furtunul se introduce intr-o sticla cu apa pe perioada fermentarii.
Atat palniile de fermentare cat si dopurile cu furtun au avantajul ca: permit iesirea dioxidului de carbon (CO2) din vasul de fermentare, previn oxidarea mustului inainte si pe perioada fermentarii, impiedica patrunderea microorganismelor din afara in vasul de fermentare
– Procesul de fermentare dureaza intre 2-5 saptamani in functie de temperatura de fermentare si de drojdiile folosite.
5 . Limpezirea vinului – odata terminata fermentarea se va proceda la umplerea vaselor aproape complet cu vin si lasarea acestora pana la inceputul lunii decembrie pentru ca vinul sa se limpezeasca. Palnia de fermentare sau dopul cu furtun se pot lasa (se poate pune un dop conic normal dar acesta nu va fi presat) intrucat la vinul tanar au loc in continuare procese lente de fermentatie.
Limpezirea vinului se realizeaza natural – odata cu finalizarea fermentarii (incetinirea degajarii de dioxid de carbon) si scaderea temperaturi (8-10°C). Limpezirea presupune acumularea pe fundul vasului a drojdiilor si a altor materii prezente in masa vinului. Acest strat ce se acumuleaza pe fundul vasului de fermentare poarta denumirea de drojdia vinului.
Daca limpezirea vinului nu se face in mod natural (temperaturile nu o permit), putem proceda la limpezirea vinului cu ajutorul Bentonitei.
6. Pritocul vinului
Odata vinul limpezit (Decembrie-Ianuarie), acesta trebuie tras de pe stratul de drojdii ce s-a acumulat pe fundul vasului. Drojdiile de pe fund in timp pot schimba gustul vinului (miros de drojdie alterata) si pot influenta negativ vinul datorita bacteriilor prezente in acestea.
Vinul tras de pe drojdii poate fi sulfitat cu ajutorul Metabisulfitului de Potasiu si se va pune intr-o damigeana care va fi umpluta cat mai mult (contactul vinului cu aerul il poate influenta negativ). Daca dorim pastrarea vinului mai mult timp adaugam cu grija o pelicula de coniac, strat ce va ajuta la impiedicarea unui contact direct intre vin si aer. Vasele se astupa cu dopuri conice din lemn de stejar.
Primavara se fac face al doilea pritoc, insotit de o eventuala sulfitare.
7. Pastrarea vinului
Vinul se va pastra in beciuri racoroase unde temperaturile se situeaza in intervalul 10-12 ºC. Se evita pe cat posibil depozitarea vinului in locuri cu temperaturi peste 15-20 ºC.
Categorie: Vita de vie
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Vinificarea strugurilor albi ai HPD – tehnologie completa