Horticultorul.ro

Denumire stiintifica: Drosophila suzukii

Denumiri populare: Musculiţa cu aripi pătate sau Drosofila cu aripi pătate sau Musculiţa orientală a fructelor.

Este un organism înscris pe lista de alertă a OEPP, ca şi încadrare taxonomică face parte din:

Ordinul: Diptera (Diptere, Muste)

Familia: Drosophilidae

            În anul 2009  Drosophila suzukii  a fost depistată în Franţa , Spania şi Italia. Acest dăunător este originar din Asia.

            Ca plante gazdă , Drosophila suzukii    infestează atât plantele gazdă cultivate cât şi pe cele sălbatice şi sunt următoarele  : Prunus spp. (cireş, piersic şi prun), Vaccinium spp. (Afini), Rubus spp.(zmeur  şi mur), Fragaria ananassa (căpşun) şi mai rar Vitis vinifera (vita de vie), Ficus carica (smochin), Cornus spp., Malus domestica (fructe de măr ).

Biologie: Adulţii îşi încep activitatea la temperaturi mai mari de 10⁰C. Drosophila suzukii   în condiţiile favorabile dezvoltă pană la 15 generaţii pe an. Un ciclu de viaţă poate fi mai scurt de 10 zile. Femelele depun ouă în fructele coapte şi aici se vor dezvolta şi larvele, iar  împuparea  are loc în fructe sau în sol.

 

Simptome / Semnele atacului:

            Pe suprafaţa fructelor infestate se pot observa mici orificii  produse de femele la depunerea ouălelor şi pe fondul acestor răni produse ,se pot instala  ciuperci şi bacterii ( care conduc la deprecierea fructelor). La apariţia larvelor, acestea deteriorează pulpa fructelor.

Căi de răspandire : Pe distanţe mici răspandirea se realizează prin zborul muştelor iar în transporturi internaţionale prin fructele infestate ( plantele fără fructe nu  reprezintă portiţă de răspandire).

Detecţie : Sunt recomandate amplasarea capcanelor (2 capcane/ ha) în cultură , în locurile umbroase , după ce s-au înregistrat  temperaturi mai mari de 10⁰C şi cel puţin cu o lună înainte de coacerea  fructelor. Grupul de experti  OEPP recomanda ca pentru prima detectare să amplasăm aceste  capcane în gardurile vii, pe marginea livezii ( la livezile mari).Capcanele se realizează din pahare din plastic cu capac (Foto 1 şi 2) ,

de 250 – 750 ml,. Pe o laterală se efectuează 4 orificii cu diametrul de 5 mm , prin care vor pătrunde insectele (adultii) în interiorul paharului unde vom pune ca atractant , oţet de mere . Capcanele se verifică săptămanal. Eu am amplasat o astfel de capcană pe data de 25 Mai 2015 , în livada mea de 1000 m² de la Horleşti, comuna Rediu, judeţul  Iaşi. În livadă am soiuri cu diferite perioade de coacere , inclusiv un soi cu coacere în luna Septembrie, soi produs de Staţiunea Pomicolă Iaşi. Citirile le-am efectuat săptămanal dar nu am depistat prezenţa unui  dăunător cu caracteristici apropiate sau identice cu cele ale acestei musculiţe.

Morfologie:  Cu ajutorul unei lupe de mână se verifică prezenţa exemplarelor adulte de aproximativ 3 mm

lungime , de culoare maronie, cu ochi roşii şi pete pe aripi (Foto 3 şi 4 copie din Fişa fitosanitară). Identificarea se face  de către Laboratoarele Naţionale Fitosanitare,  de aceea cei care semnalează dăunători cu caracteristici apropiate celor descrise , vor lua legătura cu personalul Oficiilor Fitosanitare din judeţul respectiv.

            Drosophila suzukii    este una din speciile de Drosophila  care  atacă fructele aflate în pom.

Masuri de Prevenire si Combatere:

• Utilizarea plaselor de protectie cu ochiuri de 0.98-1.0 mm;
• Măsuri de igienă culturală : eliminarea fructelor atacate şi distrugerea acestora în vederea reducerii rezervei biologice;
• Gestionarea suprafeţelor: dacă vom depista Drosophila suzukii , vom lua imediat măsuri de combatere, deoarece o singura parcelă sau plantaţie pomicolă este o sursă de infestare a culturilor din vecinatate (Drosophila suzukii poate să zboare  câţiva kilometri într-un areal). Vom acorda atenţie deosebită şi pomilor răzleţi sau livezilor mici fie că sunt lucrate sau nu.

Folosirea de produse de protecţie a plantelor: Recomandate ca fiind eficiente sunt substanţele din grupa organofosfaţilor, piretroizilor, care au dus la reducerea numărului de adulţi. Produsele de protecţia plantelor trebuie să fie utilizate în conformitate cu  instrucţiunile de pe eticheta produsului şi mare atenţie la protejarea albinelor.

            Toate datele sunt culese din materialele primite din partea Organizaţiei Europene şi Mediteranieene pentru Protecţia Plantelor, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară  şi  aparţin grupului de experţi OEPP pentru determinările riscului fitosanitar – Drosophila suzukii.

            Scopul efectuării inspecţiilor şi informarea despre acest dăunător se face în vederea :

– stabilirii prezenţei sau absenţei pe teritoriul României a musculiţei cu aripi pătate – Drosophila suzukii ;

– prevenirea introducerii acestui dăunător în România şi

– informarea producătorilor.

Autor:  Ing. Marusia Popescu  – Oficiul Fitosanitar Iaşi

Etichete: cires, cirese, cirese stricate, ciresele, cultivarea ciresului, cultura de cires, daunatori la cires, daunatori la cirese, drosofila cu aripi patate, Drosophila, Drosophila suzukii, drosophila suzukii in romania, livada de cires, livada de cirese, musculita cu aripi patate, musculita orientala a fructelor, musculita patata, Muste

Categorie: Protectia plantelor

De la: Parteneri-Advertoriale