dec. 26 2024
Monilioza la cais – Monilinia laxa: ecologie, simptome
Clasa: Ascomycetes / Leotiomycetes
Ordinul: Helotiales
Familia: Sclerotiniaceae
Denumire populara: Monilioza la cais
Denumire stiintifica: anamorfa – Monilinia laxa sin. Monilia cinerea, Monilia laxa, Sclerotinia cinerea, Sclerotinia laxa
Denumire populara in engleza: blossom blight of apricot, European brown rot of stonefruit, blossom wilt, brown rot of fruit, spur blight, twig canker, wither tip
Monilioza la cais (Monilinia laxa) este o boala deosebit de periculoasa, care provoacă pagube importante afectand flori, frunze, ramuri, lastari, fructe si in final, conduce la uscarea pomilor. Boala poate produce pierderi de pana la 50-70% din productie.
Cauza bolii: boala (micoza) este provocata de infecția cu ciuperca microscopica Monilinia laxa.
Plante atacate/gazda: caisul si numeroase specii si soiuri de sâmburoase ca: prun, cires, visin, piersic, nectarin, migdal.
Ecologia bolii /Conditii de mediu / Factorii de mediu favorizanti:
Boala (ciuperca) apare si se dezvolta la temperaturi intre 5-30 °C, temperaturile optime se afla in intervalul 13-25°C, infecția este favorizata de vremea umeda/ploioasa (prezenta apei pe organele atacate) si umiditate atmosferica relativa ridicata.
La 10°C, in conditii de umezeala sunt necesare 20 ore pentru germinarea sporilor.
La 15°C, in conditii de umezeala sunt necesare 8 ore pentru germinarea sporilor.
La 25°C, in conditii de umezeala sunt necesare 5 ore pentru germinarea sporilor.
Vantul si picaturile de apa purtate de acesta, ajuta la raspandirea sporilor ciupercii.
Descrierea agentului patogen
♦ Ciuperca dezvolta frecvent, in conditiile tarii noastre, forma anamorfa/conidiana (asexuata, imperfecta) cu lanturi de conidii incolore, elipsoidale, unicelulare, de 6-11 x 5-20 µm.
♦ Forma telemorfa/sexuata (perfecta) poate fi prezenta rar in Romania. In aceasta forma, se formeaza apotecii de 3 cm, iar prin ascogamie/heterogametangiogamie ce are loc prin fuzionarea anteridei cu ascogonul, rezulta asca (de 120-180 x 8-11 µm) cu 8 ascospori (de 10×8 µm).
Biologia si Transmiterea Moniliozei la cais
Agentul patogen se poate transmite peste iarna prin: fructele mumifiate infectate, in care este prezent miceliul sclerotiform, miceliul prezent in scoarta, conidii iernate in scoarta.
Raspandirea sporilor ciupercii are loc pe distante scurte prin intermediul picaturilor de apa de ploaie, ce conțin spori si sunt purtate de vant, sau prin unele insecte.
Ciclul de viata/dezvoltare
♦ Etapa sexuata/perfecta/telemorfa are loc in conditii de favorabilitate/mediu speciale (aceasta este rar intalnita). In aceasta etapa, din miceliul prezent in fructele mumifiate sau scoarta, apar apotecii, cu asce care contin care 8 ascospori (ovoizi, incolori). Primavara, in perioada infloritului, ascosporii se matureaza si provoaca infectiile primare la flori si lastarii tineri (miceliul intra prin codita florilor si invadeaza lastarul tanar). Dupa infectia florilor si a lastarilor tineri, prin conidiile noi aparute, au loc numeroase infectii secundare pe fructe, etc.
♦ In etapa asexuata/anamorfa/ imperfecta/conidiana – infectia primara, are loc primavara, de la sporodochile (mici aglomerari de filamente miceliene pe care se diferentiaza conidiofori si conidii) prezente in fructele mumificate si in ramurile atacate. Conidiile din sporodochii vor infecta florile, lastarii tineri, fructele, iar prin germinare apare si se dezvolta miceliul intercelular care usucă rapid florile. Odata miceliul aparut prin infectia primara, urmeaza sa apară conidiile care vor genera numeroase infectii secundare pe fructe, lastari, etc.
Semnele atacului (Identificare/Simptome) si Afectarea plantelor de către Monilioza caisului
♦ Afectarea lastarilor este semnalata de brunificarea zonei cambiale, care altfel are o culoare verde deschis. Lastarii afectati sunt flexibili si nu se rup. Atacul pe lastarii tineri conduce la ofilirea, indoirea varfului in jos si uscare. Primavara, in perioada infloritului, in conditii meteo favorabile, atacul poate fi devastator (pierderea masiva de pana la 90% a florilor si lastarilor tineri) in doar cateva zile;
♦ Atacul pe flori conduce la brunificare si in final la uscarea acestora (Vezi fig.) in masa. Afectarea florilor este asemanatoare cu afectarea datorata inghetului de revenire din primavara, diferenta consta in faptul ca monilioza la inceput apare ici colo, iar inghetul afecteaza uniform pomul. Florile afectate de monilioza raman prinse pe ramura;
♦ Atacul moniliozei apare frecvent pe fructe/caise in perioada coacerii si in lipsa tratamentelor, conduce rapid la compromiterea acestora. Pe fructele atacate apar pete brune, iar pe acestea mici pernițe de mucegai albicios (miceliu si conidii);
♦ Miceliul ciupercii poate patrunde adanc in ramurile pomilor (ramuri de schelet) afectandu-le de jur imprejur, iar dupa 4-5 ani provoaca uscarea acestora. Nu este exclus ca dupa mai multi ani de atac sa se usuce intregul pom.
♦ Atacul pe fructele tinere si pe trunchiul pomului este semnalat de prezenta gomozelor (scurgere de clei);
♦ Fructele atacate, ramase in pom peste vara se zbârcesc/mumifica si rămân agățate de ramuri peste iarna, constituind sursa de infecție primara in primăvara (Vezi fig.).
Masuri de Prevenire si Combatere pentru Monilioza caisului
♦ Ramurile puternic atacate si uscate se taie si se distrug prin ardere;
♦ Lastarii atacati care s-au uscat vor fi eliminati din coroana prin taiere si distruși prin ardere;
♦ Înființarea plantaților cu soiuri tolerante la atacul de monilioza;
♦ Utilizarea la tăierea pomilor a masticului (de taiat), care protejează/sigileaza rănile de eventualele infecții si ajuta la o cicatrizare rapida;
♦ Toate fructele mumificate se elimina obligatoriu, din coroana;
♦ Fructele mumificate căzute pe sol se aduna in totalitate sau se ingroapa adanc prin mobilizarea adanca a solului (cazma, aratura);
♦ Tăierea de fructificare anuala este obligatorie, pentru a împiedica îndesirea excesiva a ramurilor si a permite o buna circulație a aerului in coronament;
♦ Transportul caiselor utilizând strict mijloace de transport frigorifice.
♦ Aplicam tratamente cu produse cuprice in perioada de repaus vegetativ la cais;
♦ Tratamente cu fungicide specifice omologate.
Fungicide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea moniliozelor:
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
I. Tratamente preventive iarna (tratamente in perioada de repaus „la negru”) cu produse fungicide cuprice: Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), Coprantol Duo (hidroxid de cupru si oxiclorură de cupru); etc.
II. Tratamente in vegetatie:
– Tratamente preventive cu produse de contact: Merpan 80 WDG (captan 80%), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), etc.
– Tratamente preventive cu produse sistemice/translaminare:
- Produse-fungicide din categoria botryticidelor: Switch (25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil), Chorus 50 (500 g/kg ciprodinil), Signum (26,7 % boscalid +6,7 % piraclostrobin);
- Produse-fungicide din categoria triazolilor: Score 250 (250 g/l difenoconazol), etc.
- Fungicide eficiente: Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l), etc.
“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor de pe eticheta”
Categorie: Protectia plantelor
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Monilioza la cais – Monilinia laxa: ecologie, simptome