Horticultorul.ro

Familia: ROSACEAE

Denumire populara: Visin, Visinul

Denumire populara in alte limbi: engleza – Sour Cherry, Pie-cherry, Wild Himalayan cherry; franceza – Cerisier commun, etc.

Denumire stiintifica: Prunus cerasus sin. Cerasus vulgaris, Cerasus vulgaris subsp. vulgaris, Prunus cerasus subsp. cerasus

Grupa pomicola: drupacee, samburoase

Origine, raspandire:

Visinul (Prunus cerasus) a aparut prin hibridarea naturala intre Cires (Prunus avium) X Visinel (Prunus fructicosa). Se presupune ca hibridarea a avut loc in arealul cuprins intre  Iranul de Nord si Turkmenistan.

Utilizare: Pomicola, Planta medicinala

 

Conditii de crestere si fructificare / Factorii de mediu:

Visinul este pretentios  fata de sol prefera solurile fertile, bine drenate, profunde si reavene. Visinul vegeteaza bine pe solurile mijlocii: lutoase, nisipoase, luto-nisipoase. Suporta greu solurile grele (argiloase). Visinul prefera un pH de 6-6.5, dar suporta o reactie a solului – pH in intervalul 5-7.5;

In momentele critice (cresterea fructelor, diferentierea mugurilor de rod, perioadele secetoase, etc.) se impune obligatoriu irigarea prin picurare. Conditiile de seceta sau de umiditate excesiva (in sol si aer) afecteaza atat cantitatea cat si calitatea fructelor.

Visinul prefera temperaturi in intervalul 14-26ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 4ºC iar cea maxima absoluta de 30ºC. Cresterile tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi de -4 ºC. Temperatura minima de la care plantele (mugurii floriferi) pot fi afectate de ger in perioada de repaus variaza intre -18 … -25 ºC in functie de soi.

Lumina – visinul este un pom fructifer cu temperament de lumina (prefera locurile insorite). In comparatie cu ciresul pretentiile fata de lumina sunt mai reduse.

Taierile – pentru formarea coroanei si fructificare se fac primavara. Taierea in verde a plantelor se va face in mijlocul verii. Este recomandat ca la taiere sa folosim mastic de taiat/altoit, pentru a prevenii aparitia unor boli grave (monilioza, etc.);

Plantarea visinului se face preferabil toamna dar ca regula generala se planteaza in perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara), daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi de peste 5°C.

 

Proprietati pomicole:

Visinul (Prunus cerasus) va intra pe rod la 4-5 ani de la plantare (in functie de portaltoi si soi).

Visinele sunt fructe de tip drupa, globuloasa sau cordiforma, glabra, lucioasa, cu diametru de 1.25-2.5 cm cu pedicelul (codita) lung de 3-5 cm. Pielita care acopera fructul este de culoare visinie. Pulpa (mezocarpul) are culoarea rosie-visinie, mai mult sau mai putin astringent (in functie de soi). Gustul poate fi dulce-acrisor, dulce, acrisor.

Recoltarea visinelor se face esalonat (prin 2-3 treceri) la maturitate deplina, cand fructele s-au colorat specific varietatii si au gustul si dimensiunea specifica. Visinele nu isi mai continua maturarea dupa recoltare (neclimacterice).

Visinele se consuma in stare proaspata, confiate, congelate sau in preparate ca: gem, dulceata, compot, bauturi racoritoare, placinte, prajituri, bauturi alcoolice, etc.

Visinele contin la 100 g de pulpa: Antioxidanti: 2,592 μ mol – ORAC – Oxygen Radical Absorption Capacity Value; valoare energetica: 1513 kJ (36 kcal); carbohidrati 8.94 g (zaharuri 7.60 g, etc.); proteine 0.77 g; vitamina C 2.1 mg; Sursa USDA.

 

Descriere:

Visinul este un pom fructifer dar are si valoare ornamental/decorativa;

Florile apar odata cu frunzele sunt de culoare  alba, cu diametru de 2,5 cm, dispuse in fascicule sub forma de umbela (2-5), cu codite de 3-5 cm (Vezi fig.). Visinul infloreste in aprilie-mai.

Polenizarea – soiurile de visin pot fi autofertile (polenizarea se poate face si cu polen propriu) sau autosterile (nu se pot poleniza cu propriul polen).

Frunzele sunt caduce (cazatoare), eliptic-obovate pana la ovate, lungi de 5-8 cm, acute, la baza ingustate, fin dublu crenat serate, glabre (in tinerete partea inferioara este slab-paroasa),de culoare verde-inchis, pieloase (mai groase comparativ cu cele de cires), (Vezi fig.).

Dimensiuni:

Visinul este un pom fructifer a carui inaltime poate ajunge la 3-7  metri iar diametrul plantei de 3-6 m.

 

Soiuri de visin:

• Cu perioada de maturare a fructelor in Iunie: Tarina, Timpurii de Osoi, Timpurii de Pitesti, Engleze Timpurii, De Botosani, Nana, Crisana 2, Schattenmorelle, Ilva, Satmarean, etc;
• Cu perioada de maturare a fructelor in Iulie: Dropia, Scuturator, Nefris, Meteor, Vrancean, Northstar, Bucovina, Morella Neagra, etc.

Inmultirea visinului se face prin altoire primavara sau vara pe portaltoi de: Visin comun (Cerasus vulgaris), Cires franc (din samanta), Mahaleb (Cerasus mahaleb).

Portaltoi cu inmultire vegetativa pentru vigoare mica:  Gisela 5, Krymsk 5, etc.

Fertilizarea se face utilizand programele tehnologice specifice culturii  de visin.

Bolile visinului:

• Monilioza (Monilinia laxa);
• Monilioza fructelor (Monilinia fructicola);
• Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena);
• Ciuruirea micotica a frunzelor (Stigmina carpophila sin. Corineum beijeinkii);
• Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Xanthomonas campestris pv. pruni; Pseudomonas syringae pv. morsprunorum; Xanthomonas arboricola pv. Pruni);
• Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens);
• Antracnoza – Patarea purpurie (Blumeriella jaapii sin. Coccomyces hiemalis);
• Fumagina (Capnodium salicinum);
• Patarea cafenie (Venturia cerasi);
• Rasucirea frunzelor (Apiognomonia erythrostoma);
• Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum).

Daunatori la visin:

• Musca – Viermele cireselor – visinelor (Rhagoletis cerasi);
• Afide – Paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi sin. Aphis cerasi);
• Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella);
• Molia-Viermele-Omida pielitei fructelor (Adoxophyes orana);
• Viermele prunului (Cydia funebrana);
• Molia orientala a fructelor – viermele caiselor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta);
• Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar);
• Cariul scoartei (Scolytus rugulosus);
• Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea);
• Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea);
• Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
• Viespea neagra a ciresului (Caliroa cerasi);
• Molia florilor de cires (Argyresthia pruniella);
• Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), etc;
• Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha);
• Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus); etc.

Etichete: Cerasus vulgaris, Cerisier commun, drupacee, Pie-cherry, samburoase, Sour Cherry, Wild Himalayan cherry

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul