Horticultorul.ro

Putregaiurile brune ale fructelor/Mumifierea fructelor/Monilioza este o boala frecventa si deosebit de grava (evolueaza rapid si produce pagube insemnate), fiind provocata, de printre altele, si de catre ciuperca microscopica  Monilinia fructigena. Boala poate provoca pierderi de pana la  30-80%, afectand atat recolta ce urmeaza a fi comercializata  imediat cat si pe cea stocata – din depozite, afectarea este atat calitativa cat si cantitativa.

CLASA: Leotiomycetes  (in trecut: Ascomycetes, Discomycetes)

ORDINUL: Helotiales

FAMILIA: Sclerotiniaceae

Denumire stiintifica: Monilinia fructigena sin. Sclerotinia fructigena, Monilia fructigena

Denumire populara: Putregaiul brun, Monilioza, Mumifierea fructelor, Putregaiul negru (in depozit – apare la fructele depozitate)

Denumire populara in engleza: European brown rot, blossom blight of fruit trees, brown rot of fruits, spur canker of fruit trees

Plante atacate/gazda:  specii de  samburoase: cais, prun, cires, visin, piersic, etc. Specii de semintoase : mar, par, par japonez/asiatic, gutui, etc. Alte specii: capsun, afin, etc. Ciuperca a fost identificata la peste 40 specii de plante.

Cauza bolii: Boala este provocata de ciuperca microscopica Monilinia fructigena.

ORIGINE: este o ciuperca microscopica ce isi are originea in Regiunile temperate din Europa. Ciuperca a fost descrisa pentru prima data in Europa.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

Miceliul   ciupercii este  hialin (transparent) la început, apoi pe măsură ce îmbătrânește devine gălbui-cenușiu si maro, septat, ramificat. Miceliul se dezvoltă în țesuturile fructelor, florilor și lăstarilor tineri, provocând brunificarea și putrezirea acestora.

Pe miceliu, in functie de conditiile de mediu (temperatura, umiditate), pot lua nastere  doua (2) tipuri hife (strome):

– hife/strome substratale –  care dau nastere la sporodochii (cu conidiofori si conidii);

– hife/strome scleroțiale – apar pe fructele mumificate si in care se formeaza organele de rezistenta sclerotii (sunt tari, de forme diferite si culoare neagra).

 

Forma Anamorfa/Conidiana/Asexuata/Imperfecta (EN – ANAMORPH)

♦  Sporodochii –   pernite miceliene pe hife/strome substratale (in general sporodochile apar in conditii de umiditate ridicata)  pe care se formeaza conidioforii şi conidiile. Au formă de pernuţă mica si uşor bombată,  prăfoasa, de culoare cenușiu-gălbuie. Sporodochile (pernitele miceliene pe care se formeaza conidioforii şi conidiile) sunt dispuse pe fruct în cercuri concentrice — trăsătură morfologică tipică pentru Monilinia fructigena.

♦  Conidioforii (sporangioforii ce sustin conidiile, EN-sporangiophores)  – sunt hialini, cilindrici, scurți, simpli. Sunt erecți/verticali pe pernițele miceliene, poartă terminal lanțuri simple sau ramificate de conidii;

♦  Conidiile  (sporangii, EN-sporangia, spori asexuati) – sunt unicelulare, hialine (incolore) pana la galben-deschis, elipsoidale sau ovale, sunt de 10–20×8–12 µm, inlantuite. Sunt ușor diseminate de vânt, ploaie sau insecte. Germinează prin tub-germinativ.

 

Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta (EN – TELEOMORPH)

♦ Sclerotii – provin din hife/strome scleroțiale. Sclerotii asigura supravietuirea ciupercii peste iarna (perioada rece din an). Se formează în fructele mumificate și în țesuturile lemnoase infectate. Sunt formațiuni compacte, tari, negre-maronii, de formă neregulată (de forme diferite). Dupa 2 ani, primăvara, pe scleroți se dezvoltă apotecile/ascofructele (organele de reproducere sexuală).

♦  Spermatoforul (EN – Spermatiophores) este forma masculina de reproducere sexuală, produsa de ciuperca. Spermatoforii  sprin spermatii (EN=Spermatia)  sunt implicati în fecundarea apoteciilor. Spermatiile mascule vor fuziona cu oogonul  (en-oogonium) femel, prin aceasta fuziune vor lua nastere ascosporii.  Spermatoforii   nu produc infecții directe. Spermatoforii iau nastere pe parcursul iernii sau primăvara devreme, in fructele infectate si mumificate,  ramurile infectate.

♦  Apoteciile (fructificațiile sexuate) – care contin Ascele. Apar primăvara din Sclerotii prezenti pe fructele mumificate căzute la sol sau țesuturile lemnoase infectate (ramuri infectate). Au forma de palnie, galben-maronii, de 3–5 mm diametru, cu un picior subțire si lung (pedicel). In acestea se dezvolta stratul himenial fertil (generator de asce).

♦  Stratul himenial este un strat fertil din apotecie, in care se dezvolta ascele (zona de formare a sporilor sexuali).

♦  Ascele (celule de spori sexuate) ce contin ascosporii sunt cilindrice, hialine, au vârful rotunjit. Fiecare ască conține 8 ascospori.

♦  Ascosporii (sporii sexuați) – realizeaza infectia primara. Sunt unicelulari, elipsoidali, hialini, de 10–15 × 5–7 µm. Ascosporii sunt eliberați primăvara și reprezintă sursa principală a infecțiilor primare (din primavara).

 

ECOLOGIA BOLII (factori de mediu favorizanti)

Aparitia bolii este favorizata de eventuale raniri ale fructelor produse de boli cum ar fi: rapanul marului, rapanul parului,  sau daunatori precum: viermi, viespi, furnici, albine, etc.

Ciuperca se dezvolta  in conditii de temperatura atmosferica aflate in intervalul  5-30°C.

Temperaturile atmosferice optime se incadreaza in intervalul 10-24°C.

Infectiile si evolutia bolii sunt favorizate de prezenta pe organele atacate a unei pelicule de apa din: ploi, irigare prin aspersie, roua, ceata.

Umiditatea atmosferica relativa ridicata, de peste 97 %, favorizeaza aparitia bolii.

Vantul si picaturile de apa ajuta la raspandirea sporilor ciupercii.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

♦ Etapa sexuata/perfecta/telemorfa are loc in conditii de favorabilitate/mediu speciale (aceasta este ceva mai rar intalnita). In aceasta etapa, din miceliul (format din  hife/strome scleroțiale),  prezente in fructele mumifiate sau scoarta, apar apotecii  (au forma de palnie), cu asce care contin ascospori (ce au rezultat din fecundarea oogonului de catre spermatii). Primavara, in perioada infloritului, ascosporii se matureaza si provoaca infectiile primare pe flori si lastarii tineri. Dupa infectia florilor si a lastarilor tineri, prin conidiile noi aparute, au loc numeroase infectii secundare pe fructe (acestea sunt infectate cu usurinta prin penetrarea directa a cuticulei, prin stomate, prin leziuni provocate de intepaturi de insecte, etc.), etc.

 

♦ In etapa asexuata/anamorfa/ imperfecta/conidiana  – infectia primara  are loc primavara, pornind de la sporodochile (mici aglomerari de filamente miceliene pe care se diferentiaza conidiofori si conidii)  prezente in fructele mumificate si in ramurile atacate. Conidiile din sporodochii vor infecta florile, lastarii tineri, fructele, iar prin germinare apare si se dezvolta miceliul  care usucă rapid florile. Odata miceliul aparut prin infectia primara, urmeaza sa apară conidiile care vor genera numeroase infectii secundare pe fructe (acestea sunt infectate cu usurinta prin penetrarea directa a cuticulei, prin stomate, prin leziuni provocate de intepaturi de insecte, etc.), lastari, etc.

 

Infecțiile pot aparea inca din stadiul „fructe verzi” si raman in stare latenta, urmand a se manifesta prin simptome in momentul cand fructele incep sa se coacă.

Monilinia fructigena iernează (se transmite de la un an la altul) sub forma de hife (strome) miceliene (hife/strome substratale si hife/strome scleroțiale) prezente in tesuturile moarte ale: fructelelor mumificate ramase agatate in pom sau care au cazut pe sol, fructele infectate prezente in depozit, scoarta ramurilor infectate.

Sporii ciupercii sunt raspanditi/diseminati cu usurinta de catre vant, apa (din ploaie, irigare prin aspersie, etc.). Boala se mai raspandeste usor si prin insecte, resturi de plante infectate, fructe infectate si transportate pe distante mari.

 

SEMNELE ATACULUI SI AFECTAREA PLANTELOR  DE CATRE MONILIOZA (Monilinia fructigena)

Ciuperca ataca organe ale plantei ca: flori, lastari tineri, fructe.

Atacul pe flori:

In special la samburoase (cais, cires, visin, piersic), in primavara, ciuperca va infecta florile, iar in urma atacului florile se brunifica si raman prinse pe ramura. Infectia se transmite repede si usor la tot mănunchiul de flori pornit din mugurele florifer al samburoaselor, infectia poate trece si pe ramura de rod. In urma atacului se pot inregistra pierderi de pana la 80-90% din flori.

 

Atacul pe lastari, ramuri si tulpina:

Infectia si pe lastarii tineri este semnalata de brunificarea si necrozarea scoartei/coajei si a zonei cambiale care altfel, are o culoare verde deschis. Lastarii afectati sunt flexibili si nu se rup, iar atacul este semnalat si de prezenta cleiului (a gomozei infectioase). Atacul pe lastarii tineri conduce la ofilire, indoirea varfului in jos si uscare.

Atacul pe ramuri si tulpina este semnalat de prezenta cleiului. Miceliul ciupercii poate patrunde adanc in ramurile pomilor (ramuri de schelet), afectandu-le de jur imprejur (ciuperca conduce la brunificarea si necrozarea zonei cambiale), iar dupa 4-5 ani provoaca uscarea acestora. Nu este exclus ca dupa mai multi ani de atac, sa se usuce intregul pom.

 

Atacul pe fructe:

Chiar daca infectia se produce cand fructele sunt verzi (atacul poate fi semnalat la unele specii de pomi prin prezenta cleiului), uneori, simptomele apar mai târziu când fructele sunt parguite si coapte.

Atacurile cele mai severe si pagubitoare se inregistreaza cand fructele intra in parga sau se coc.

Primele simptome ale atacului pe fructe se manifesta sub forma de pete mici, superficiale, circulare, brune, in zona atacata fructele putrezesc rapid.

Pe suprafata brunificata pot aparea sporodochile (pernitele miceliene pe care se formeaza conidioforii şi conidiile), acestea sunt dispuse pe fruct adesea în cercuri concentrice — trăsătură morfologică tipică pentru Monilinia fructigena, Vezi fig. In general, când umiditatea relativă a aerului este scăzută și/sau când fructele nu sunt coapte (sunt verzi), pe suprafata acestora (desi sunt infectate) nu apar/sau sunt putine sporodochii (pernitele miceliene pe care se formeaza conidioforii şi conidiile).

 

In pom, boala trece rapid fie prin contact direct de la fructele bolnave/infectate  la fructele invecinate sanatoase, fie pe cale aeriana cu ajutorul conidiilor (transportate de vant, picaturi de apa, etc.) boala se raspandeste atat la fructele din pom cat si la cele din pomii apropiati din livada, gradina.

Atacul pe fructe apare sub forma de: putregai brun, mumifierea fructelor, putregai negru (apare in perioadele reci si umede; apare in depozit – pe fructele depozitate; coaja merelor devine pieloasa iar fructele se inegresc) si putrezirea inimii fructului.

Atacul putregaiurilor continua si dupa recoltarea si depozitarea fructelor (in conditii de umiditate – prezenta apei pe fructe) se observa pe fructe mucegaiul cenusiu–albicios. In conditii de umiditate, boala se transmite usor de la un fruct la altul, afectand grav productia abia recoltata si depozitata (Vezi fig.).

Atacul pe fructele ramase in pom conduce la zbarcirea/mumifierea acestora. Fructele atacate raman agatate in pom si iarna (uneori si primavara), asigurand astfel transmiterea bolii (constituie sursa de infecție primara) de la un an la altul.

Boala se mai transmite cu usurinta de la un lat la altul si prin fructele infectate si mumificate cazute pe sol.

 

Boala poate provoca pierderi de pana la  30-80% din productie. Boala afecteaza  atat recolta ce urmeaza a fi comercializata  imediat, cat si pe cea stocata, din depozite, afectarea fructelor este atat calitativa cat si cantitativa.

Atentie !!! Cele trei specii de ciuperci: Monilinia fructigena, Monilinia laxa, Monilinia fructicola care provoaca frecvent monilioze la plante, sunt virulente (agresive) si  produc, in general, simptome asemanatoare pe flori, lastari, fructe.

Atentie !!!  Specia de ciuperca din genul Monilinia spp., va putea fi identificata precis doar in laborator prin metode combinate: Microscopie, ELISA (Enzyme linked immunosorbent assay), teste moleculare PCR (Polymerase Chain Reaction, se pot face direct din fructele infectate).

 

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU  MONILIOZA (Monilinia fructigena)

♦ Înființarea plantaților cu soiuri tolerante la atacul de monilioza;

♦ Efectuarea de tratamente impotriva bolilor si daunatorilor care provoaca leziuni pe fructe: rapan, viermi, viespi, etc;

♦ Ramurile puternic atacate si uscate se taie si se distrug prin  ardere;

♦ Lastarii atacati care s-au uscat vor fi eliminati din coroana prin taiere si distruși prin ardere;

♦  Utilizarea la tăierea pomilor a masticului  (de taiat), care protejează/sigileaza rănile de eventualele infecții si ajuta la o cicatrizare rapida;

♦ Toate fructele mumificate se elimina obligatoriu (in permanenta pe tot timpul anului), din coroana;

♦ Fructele atacate si mumificate căzute pe sol se aduna in totalitate sau se ingroapa adanc prin mobilizarea adanca a solului (cazma, aratura);

♦ Tăierea de fructificare anuala este obligatorie, pentru a împiedica îndesirea excesiva a ramurilor si a permite o buna circulație a aerului in coronament;

♦ Aplicam tratamente cu produse cuprice in perioada de repaus vegetativ la cais;

♦ Tratamente cu fungicide specifice omologate.

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea moniliozelor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente preventive iarna (tratamente in perioada de repaus „la negru”) cu produse fungicide cuprice: Trumf 40 WG; Champ 77 WG (50 % cupru metalic din hidroxid de cupru), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), etc.

II. Tratamente  in vegetatie:

–  Tratamente preventive cu produse de contact:  Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), etc.

–  Tratamente preventive cu produse sistemice/translaminare:

1. Produse-fungicide din categoria botryticidelor: Switch (25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil), Teldor 500 SC (fenhexamid 500 g/l);  Chorus 50 (500 g/kg ciprodinil), Signum (26,7 % boscalid +6,7 % piraclostrobin), etc.

2. Produse-fungicide din categoria triazolilor:   Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l);  Score 250 (250 g/l difenoconazol), Topas (100 g/l penconazol), etc.

3. Fungicide eficiente:  Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l), etc.

Atentie !!!

Tratamentele se fac la acoperire inca din:

– faza de dezmugurit cu produse de contact:  Cuproxat Flowable  (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic);

– faza de buton alb cu:  Signum sau Switch;

– faza de plina floare cu:  Teldor 500 SC,  Chorus 50, Switch.

Tratamentele se repeta la 5 zile (daca ploua)-7 zile (daca nu ploua).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Verificati atent pe eticheta pesticidelor:  Perioada de aplicare-fenofaza (BBCH) si Timpul de pauza  (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare).

Respectati cu strictete Timpul de Pauza pana la recoltare.

Etichete: Ascomycetes, boli la pomi, boli la pomi fructiferi, combaterea moniliozei, combaterea moniliozelor, combaterea putregaiurilor, Discomycetes, Helotiales, Leotiomycetes, manilioza samantoase, Monilinia, Monilinia fructigena, Monilinia fruticola, Monilinia laxa, monilioza, Monilioza samburoaselor, monilioze, moniliozele, mumificarea fructelor, Putregaiul brun la cais, Putregaiul brun la cires, Putregaiul brun la gutui, Putregaiul brun la mar, Putregaiul brun la nectarin, Putregaiul brun la par, Putregaiul brun la piersic, Putregaiul brun la prun, Putregaiul brun la visin, putregaiuri pomi, putrezirea fructelor, Sclerotiniaceae

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul