Get Adobe Flash player

Horticultorul.ro

Noi 27 2011

Vinetele – Patlagele vinete (Solanum melongena)

Denumire populara: Vinetele, Patlagele vinete

Denumire populara in alte limbi: engleza (eggplant, aubergine, guinea squash), germana (aubergine, eierfrucht),  franceza (aubergine), maghiara (padlizsán, tojásgyümölcs), indiana (brinjal).

Familia: SOLANACEAE

Vinetele sunt plante ce fac parte aceeasi familie botanica cu: Tomatele, Ardeiul, Cartoful.

Denumire stiintifica: Solanum melongena

Origine:

Vinetele sunt originale din India. In zona Bengal din India se intalneste spontan – o varietate de vinete – cu fructe numeroase si mici (Solanum melongena var. insanum).

In Europa vinetele au fost introduse tarziu, patrunzand in tari ca Italia si Grecia apoi raspandindu-se si in restul Europei.

Vinetele se cultiva pe suprafete intinse in tari ca:  India, Japonia, China (vinetele sunt cunoscute de circa 1.500  ani), etc.

In Romania cultura vinetelor s-a extins dupa primul razboi mondial. Sunt legume preferate de populatia din mediul urban, dar a crescut  consumul de vinete si in mediul rural.

Grupa legumicola: SOLANACEE sau SOLANO-FRUCTOASE

Importanta vinetelor:

Fructele de vinete  contin:

-        apa 92 %, carbohidrati 4 %, proteine 1,3 %,  fibre  1,3%,  saruri minerale (calciu, magneziu, fosfor, fier, potasiu) si vitamine ca (A, B, B1, Beta caroten, C).

-        100 grame de vinete au o valoare energetica de 24 calorii.

Vinetele se utilizeaza pentru:

Vinetele sunt legume ce nu se consuma in stare cruda, acestea se utilizeaza la o multime de preparate culinare (la gatit).

- diverse preparate culinare: salata de vinete, zacusca, musaca, tocanita, ghiveci, etc.;

- industrializare: vinetele sunt materie prima componenta in industria alimentara la prepararea de conserve.

Proprietatile  terapeutice ale vinetelor:

-        Vinetele albe sunt legume indicate a fi consumate de catre persoanele cu diabet.

-        Vinetele au proprietati calmante: prajite in ulei, alina durerea de dinti.

-        Vinetele sunt stimulente hepatice si ale pancreasului, laxative si diuretice.

Bazine legumicole in care se cultiva vinetele. Vinetele  se cultiva in tara noastra pe suprafete intinse direct in camp si in spatii protejate (solarii, sere). Cultura in spatii protejate satisface necesarul de vinete pe intreg parcursul anului.

Cultura vinetelor in camp si solar este puternic dezvoltata in zone ca: Matca -Tecuci, Adunatii Copaceni, Vidra, Izbiceni, Baleni-Sarbi, Seleusi (Arad), Macea – Curtici, Braila;

Cultura vinetelor in sera se mai regaseste doar in zone ca: Arad, Isalnita, Bucuresti (Popesti-Leordeni);

Cultura vinetelor in camp: Braila, Sirlau, Tecuci, Baleni Sarbi, Lunguletu, Movilita, Maia, Vidra, Varasti, Dobreni, Poiana (Constanta).

Sortimentul actual de Vinete:

Sortimentul de vinete este reprezentat in special de hibrizi (F1) si mai putin de soiuri.

Hibrizii de vinete (F1) au calitati deosebite (heterozis, toleranta la unele boli si unii daunatori, fructe mari si uniforme, etc). De la hibrizi de vinete (F1) nu se recolteaza niciodata seminte datorita segregarii caracterelor in F2 „legea segregarii caracterelor” (plantele care rezulta din semintele vinetelor hibride vor avea fructe diferite ca marime, realizeaza o productie scazuta, etc).

Sortimentul de hibrizi difera si este adaptat la cerintele pietei si este specific tipului de cultura practicat (camp, sera, solar,).

Pe piata se gasesc seminte de vinete produse de mari companii din: Israel, Elvetia,  Serbia, Olanda, Italia, Germania, Bulgaria, Ungaria si Romania.

Va prezentam cateva dintre cele mai cultivate varietati (hibrizi F1, soiuri) de vinete :

Fruct de vanata de culoare neagra:

  • soiuri timpurii: Vernal F1, Epic F1;
  • extratimpuriiAragon F1 (vezi Fig. 1 – 2 ), Mirval F1Classic F1.

Fruct de vanata de culoare alba:

  •  Bibo F1: seminte putine.

Soiuri Romanesti:

Luiza (2012), Pana corbului 36 (2009), Andra (2009), Zaraza (2008), Viorica (2011), etc.

 Caracteristicile hibrizilor sau soiurilor de vinete:

-        Precocitatea soiului sau hibridului (F1) se cuantifica in numarul de zile de care este nevoie de la platarea rasadului pana la recoltarea primelor fructe.

-        Productivitatea soiului sau hibridului;

-        Caracteristici ale fructului: culoarea, greutatea, semintele, forma fructului.

-        Toleranta sau rezistenta soiului sau hibridului (F1) la unele boli sau daunatori;

-        Locul de cultivare (sera, solar, camp).

Factori ecologici limitativi:

Temperatura (caldura) – vinetele sunt pretentioase fata de caldura.

Semintele germineaza bine la un optim de (20-28 ºC) si un minim de 15 ºC.

Plantele de vinete prefera temperaturi de 21-29 ºC, dar suporta si temperaturi mai ridicate 38-40 ºC.

Vinetele nu tolereaza temperaturile joase (<16 ºC) – sub aceasta valoare, fotosinteza inceteaza si florile avorteaza.  La temperaturi < 3 ºC, plantele mor.

Lumina: – vinetele iubesc lumina, umbra sau umbrirea reciproca a plantelor provoaca avortarea florilor si fructe mici.

Umiditatea (apa):

-        la vinete in perioada plantare-rasad-inflorire, apa in exces conduce la incetarea cresterii si ingalbenirea frunzelor;

-        plantele mature de vinete au  nevoie de cantitati insemnate de apa. Vinetele necesita mai multa apa comparativ cu ardeiul sau tomatele. Lipsa apei conduce la:  cresteri reduse, plante debile si imbatranite, avortarea butonilor florali si a florilor, fructe mici ce imbatranesc prematur (deschise la culoare), ofilirea si chiar moartea plantelor. Udarea (irigarea) vinetelor se face cel mai usor, comod si ieftin cu ajutorul irigatiei prin picurare.

pH-ul substratului pentru rasaduri este deosebit de important, acesta trebuie sa aiba valori in intervalul (5,5-6,8). Un pH  < 5,5 conduce la moartea plantutelor abia rasarite. Verificati cu atentie valoarea pH – ului (de obicei este scris pe sac sau cu ajutorul hartiei de pH).

Cultura vinetelor

Cultura vinetelor se practica in camp (pe suprafete intinse) si in spatii protejate (sera, solar, tunele joase).

Rotatia culturilor este obligatorie in cazul vinetelor. Monocultura conduce la recolte din ce in ce mai mici.

Recoltarea vinetelor

Vinetele se recolteaza esalonat la maturitatea comerciala (cand atinge forma, culoarea si marimea  de comercializare). La vinete recoltarea se fac la un interval de (5-7 zile).

Vanata se recolteaza cand are marimea si culoarea  specifica soiului sau hibridului  (negru, violet, etc.), si este elastica (moale) la apasare. La soiurile negre culoarea trebuie sa nu vireze in rosu-rubiniu (rosu rubiniu indica o vanata ce a format un numar mare de seminte).

Vinetele se recolteaza cu grija intrucat prezinta tepi ascutiti pe codita.

La  recoltarea vinetelor se utilizeaza foarfeca horticola sau cutitul. Nu recoltati vinetele prin smulgere intrucat au inradacinare superficiala si veti afecta planta.

Bolile vinetelor:

Bolile rasadurilor: Caderea si putrezirea plantutelor (Pythium spp.), Ofilirea fuzariana;

Bolile vinetelor: Alternarioza sau patarea neagra a  „solanaceelor”, Ofilirea fuzarianaPutregai „Botrytis”;

Daunatorii vinetelor:

Coropisnita - (dintre toate legumele prefera intai  vanata,  in stadiu de plantula – rasad)

Acarienii – (cei mai periculosi dusmani din culturile de vinete)

Tripsii legumelor

Gandacul din Colorado

 Afidele

Nematozii (des intalniti in sere si solarii)

Viermi sarma.

Fig. 1 Planta  si fruct de vanata “Aragon F1″ (Solanum melongena)

Fig. 2 Planta  si fruct de vanata “Aragon F1″ (Solanum melongena) in solar

Fig. 3 Planta, floare si fruct de vanata   (Solanum melongena)

Fig. 4 Seminte de Vinete (Solanum melongena)

Fig. 4 Seminte de Vinete (Solanum melongena)

­­­

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (2 votes, average: 5,00 out of 5)
Loading ... Loading ...

Categorie: Legume

De la: Dan

No responses yet

Comments RSS

Leave a Reply

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.