Horticultorul.ro

Denumire populara:  Nervatiunea neagra a frunzelor de varza, Putregaiul negru la crucifere, Putregaiul negru la frunzele de varza

Denumire stiintifica: Xanthomonas campestris pv. campestris sin. Xanthomonas campestris pv. aberrans, Xanthomonas campestris

Denumire populara in engleza: black rot of cabbage, black rot of crucifers, leaf blight of brassicas, brown rot of brassicas, vascular disease of brassicas, Cabbage black vein

Nervatiunea neagra a frunzelor de varza (Xanthomonas campestris pv. campestris) este o boala periculoasa care provoacă pagube majore încă din stadiul de rasad si continua in cultura in camp si pe capatanile recoltate in depozite.

Cauza bolii: boala (bacterioza) este provocata de infecția plantelor cu  bacteria Xanthomonas campestris pv. campestris.

Plante atacate/gazda: specii si soiuri/hibrizi de varza (varza alba, varza rosie, varză de Bruxelles, etc.), conopida, broccoli, ridichi de luna, numeroase crucifere (plante cultivate, plante ornamentale, buruieni).

 

Ecologia bolii /Conditii de mediu / Factorii de mediu favorizanti:

Bacteria Xanthomonas campestris pv. campestris  prefera o vreme calda si umeda.

Boala (bacterioza)  apare si se dezvolta la temperaturi de 15-35°C (sub 10°C bacteria devine inactiva), iar temperaturile optime se situează in intervalul 25-30°C, infectia este favorizata de apa (roua, ploaie, irigare prin aspersie) pe organele atacate (cotiledoane, frunze, etc.).

Stropii de apa purtati de vant ajuta la raspandirea bolii.

 

Descrierea agentului patogen

Agentul patogen – Xanthomonas campestris pv. campestris  este o bacterie aerobă, gram-negativă. Bacteria este sub forma de bastonase monotriche (cu un singur flagel), de dimensiunea 0,8-2 x 0,5 µm.

 

Biologia si Transmiterea

In general, infectia are loc in conditiile de mediu cald si umed (apa din roua, aspersie, ploaie), bacteria patrunde in organele atacate prin rani (cauzate de insecte, grindina, masini, animale, etc.), stomate,  hidatodele (formație epidermică a frunzelor, cu rol de a elimina apa sub formă de picături). Hidatodele sunt prezente pe marginea frunzelor in locurile in care nervurile ating marginea frunzei. Radacinile vor fi infectate cu usurinta in urma ranilor provocate de daunatori, utilaje, etc.

In general, o planta este infectata cu mult înainte ca aceasta sa prezinte simptome.

Bacteriile pot supravietui pe suprafata frunzelor timp de cateva zile.

Bacteriile supravietuiesc si in numeroase plante de cultura, buruieni crucifere care sunt infectate, fără ca acestea sa prezinte simptome.

Transmiterea de la un an la altul este asigurata prin: sol, in care aceasta supraviețuiește cateva luni (1-2 luni), in resturi de plante infectate, supravietuieste 2-3 ani, seminceri infectati, samanta infectata (pana la 3 ani).

Raspandirea bolii are loc si prin intermediul rasadurilor infectate care ajung in cultura.

 

Ciclul de viata/dezvoltare

Bacteria infecteaza numeroase specii de crucifere pornind de la seminte, plante crucifere infectate, resturi de plante infectate si nedescompuse, prezente in sol. Bacteria  transportata de picturile de apa  pătrunde in frunze  prin stomate, rani, porii de apa/hidatode  prezenti pe marginea frunzelor. Infectia radacinilor are loc prin intermediul eventualelor rani prezente pe acestea. La rasaduri, transmiterea bacteriei se face prin seminte, iar patrunderea bacteriei in plăntuțe are loc prin hidatodele/porii de apa prezenti pe marginea cotiledoanelor si frunzelor adevarate.

Una din infectiile primare poate avea loc pornind din samanta la rasad, iar prin acesta boala va fi transferata in camp. Infectiile primare pot avea la origine rasadul produs  in sol/substrat infectat.

Odata ajusa in planta (prin hidatode, stomate, rani)  bacteria poate provoca infecții sistemice, intrucat trece din frunze in petiol  si intra in sistemul vascular (țesuturi conducătoare/vasculare), iar țesutul afectat este xilemul, acesta conduce seva bruta ascendent prin planta/tulpina.

Pe masura ce intreaga planta este infectata sistemic, nervurile tesuturilor infectate devin negre in sectiune, iar fluxul normal de apa si elemente nutritive este afectat întrucât bacteria blocheaza tesutul conducator cu xantan  (un zahar mucilaginos). Afectarea se produce la nivelul: radacinilor, frunzelor, tulpinii, frunzelor capatanii de varza.

Răspândirea bacteriei in câmp are loc prin picaturile de apa purtate de vant, apa care șiroiește, insecte ude, echipamente ude, animale ude, lucratori in plante ude.

 

Semnele atacului (Identificare/Simptome) si Afectarea plantelor de către Nervatiunea neagra a frunzelor

Bacteria Xanthomonas campestris pv. campestris produce in tesuturile infectate (in special in xilem) o polizaharida lipicioasa – xantan  (zahar mucilaginos), care blocheaza țesutul si conduce la înnegrirea acestuia. In condiții favorabile, bacteria trece cu usurinta din frunza in tulpina si avanseaza ascendent prin xilem.

Efectuând secțiuni transversale si longitudinale prin petiolul frunzelor, prin tulpinile principale, capatanile de varza observam la interiorul acestora in special in zona xilemului (tesut care conduce apa si elementele nutritive) zonele brune/negre, care pot fi sub forma de inel in sectiunea transversala si sub forma de dungi in secțiunea longitudinala.

De la samanta infectata, infectia trece la cotiledoanele rasadului care se decoloreaza, se ofilesc si cad, infectia ajunge la tulpina, devine sistemica si continua ascendent spre organele din vârful plantei. Rasadul creste debil si clorozat.

La culturile pentru radacina (ridichi) simptomele nu se vor observa pe frunze, dar prin sectiunea radacinilor se por observa tesuturile înnegrite.

In culturile semincere, plantele infectate nu prezinta simptome, dar cu toate acestea agentul patogen este prezent in sistemul vascular al plantei si poate infecta semintele.

La varza pentru capatana, infectia frunzelor capatanii este urmata de prezenta microorganismelor (bacterii saprofite ce provoaca putregaiul moale) care conduc la putrezirea acesteia si prezenta unui miros neplacut.

Semnele atacului asupra frunzelor pornesc de la marginea frunzelor (zona hidatodelor) unde se pot observa pete unghiulare de culoare galbena care progresează spre interiorul frunzei sub forma literei „V” (cu deschiderea/partea lata a „V” pe marginea frunzei) pe direcția nervurilor principale, zonele atacate se întăresc si devin pergamentoase, iar in final frunzele se ingalbenesc in totalitate, se ofilesc si se usuca. Frunzele atacate pot fi secundar colonizate de catre bacterii saprofite (Erwinia carotovora, Erwinia chrysanthemi, specii de Pseudomonas, Bacillus, Clostridium) care provoaca putregaiul moale bacterian, putrezirea si eliberarea unui miros neplăcut.

Plantele atacate pot prezenta si simptome de ofilire.

 

Masuri de Prevenire si Combatere pentru Nervatiunea neagra a frunzelor

♦  Utilizarea de semințe certificate-dezinfectate, libere de agenți patogeni;

♦  Utilizarea de soiuri si hibrizi cu toleranta la Xanthomonas campestris pv. campestris;

♦  Dezinfectia termica, chimica a semintelor de varza, conopida, brocoli;

♦  Dezinfectia rasadnitelor, tavitelor pentru rasaduri, substratului pentru rasaduri;

♦  Eliminarea eventualelor vetre de rasaduri infectate;

♦  Combaterea buruienilor, in special a celor din familia cruciferelor;

♦  Rotația culturilor la 3-4 ani cu specii diferite de Fam. Cruciferae/Brassicaceae;

♦  Odata boala instalata, nu exista tratamente curative pentru combatere.

♦  La desființarea culturii adunam si distrugem resturile de plante infectate;

♦  Controlul plantutelor inca din fenofaza de cotiledoane, pentru identificarea primelor semne ale atacului;

♦  Monitorizam atent si periodic răsadurile;

♦  Evitam irigarea prin aspersie;

♦  Evitam lucrul in cultura in perioada cand plantele sunt ude;

♦  Efectuarea de tratamente foliare preventive cu fungicide cuprice specifice.

Etichete: Bacterioza, bolile verzei, Xanthomonas, Xanthomonas campestris

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul