apr. 11 2020
Cultura de Agris: plantare, infiintare, intretinere
Cultura de Agris este relativ – usoara, daca se respecta tehnologia de cultura, efectuandu-se la timp toate lucrarile necesare in vederea obtinerii unor recolte bogate si de calitate. Plantele de Agris nu au nevoi deosebite fata de factorii climatici si eco-pedologici.
Agrisul European (Ribes uva-crispa) este un arbust indigen (face parte din flora spontana a Romaniei), de la care se utilizeaza fructele comestibile (agrise sau strugurii nordului), care sunt de tip baca; de 1-1.5 cm diametru; cu gust dulce-acrisor; de forma sferica, piriforma, ovoida; culoare: verde, galben, purpuriu, roz; cu nervuri evidente; pubescente sau glabre; solitare sau cate 2-3. O planta matura de agris poate da circa 1-4 kg de fructe, in functie de soi.
CUPRINS:
FACTORI ECOLOGICI PENTRU CULTURA DE AGRIS
Pregatirea terenului pentru plantare
Instalarea sistemului de sustinere
FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTURA DE AGRIS
Temperatura – agrisul este o planta ce prefera temperaturi in intervalul 15…25ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 3ºC, iar cea maxima absoluta de 39ºC. In perioada de repaus, agrisul suporta temperaturi negative pana la -29 … -32 ºC (in functie de buna maturarea a lemnului). Cresterile tinere pot fi afectate de ger de la temperaturi < 0 ºC.
Vantul – cultura de agris se amplaseaza in locuri adapostite, ferite de vanturi puternice.
Lumina – agrisul vegeteaza si fructifica abundent in conditii de lumina (locuri insorite).
Umiditatea (apa): plantele de agris suporta seceta, dar prefera solul reavan. In perioada de crestere si maturare a agriselor, lipsa apei afecteaza grav cantitatea si calitatea acestora. Astfel, la agris se impune obligatoriu irigarea prin picurare in perioadele de seceta (in verile toride si secetoase), pentru a obtine o productie de calitate (fructe mari). Planta de agris nu tolereaza excesul de umiditate in sol (la nivelul radacinilor). Plantatia de agris nu se înființează pe terenuri cu pânza de apa freatica la suprafață (apa freatica trebuie sa fie la adâncimi mai mari de 2 m);
Solul: planta prefera solurile cu un conținut ridicat de materie organica, reavene, afanate si bine drenate. Agrișul vegetează bine pe soluri mijlocii: lutoase, luto-argiloase, nisipo-lutoase, dar le suporta si pe cele grele (argiloase). Se întâmpla frecvent ca la unele soiuri altoite pe de coacaz auriu – Ribes aureum in situatia unor souri bogate in carbonati de calciu (CaCO3) sa apara cloroze puternice pe frunzele de agris;
Reactia solului: agrisul prefera solurile cu un pH de 6-7, dar suporta un pH intr-un interval mai larg 4,8-7,5;
CULTURA DE AGRIS
Agrisul European (Ribes uva-crispa) este o specie arbustiva (arbust fructifer), a carei inaltime ajunge la 1-1,5 metri, iar diametrul tufei la 0,5-1 m (in apropierea varstei de 3-5 ani).
Cultura de agris este mentinuta pana la 15 ani, dupa care plantele intra in declin.
Soiuri de AGRIS:
Se intalnesc numeroase soiuri autofertile de agris, in general acestea se diferentiaza prin marimea fructelor, culoarea fructelor (verde, galben-verzuie, purpurie, rosu-inchis, violaceu inchis), epoca de maturare a fructelor, soiuri cu ghimpi sau fara ghimpi.
Dintre soiuri enumeram: Verda (din 2007, fructe verzi), Virens (din 2007, fructe verzi), Rezistent de Cluj (fructe verzi), Hinnonmaki rosu (fructe purpurii), Invicta (fructe de culoare verde-galbui), Greenfinch (culoare verde-galbuie), White Smith (fructe de culoare galben-verzuie), Somes (fructe verde-pal), Rezistent de Cluj (fructe de culoare verde-galbui), Sirius (fructe de culoare violacee), etc.
Infiintarea culturii de Agris
Culturile de agris se infiinteaza preferabil pe terenuri plane sau foarte slab inclinate (o panta de maximum 13°, pentru a putea fi lucrat mecanizat cu usurinta).
Pentru ca este o planta iubitoare de lumina, agrisul prefera terenurile cu expozitie sudica.
Pregatirea terenului pentru plantare consta in:
Scarificarea terenului in cruce, la o adancime de 50 este recomandata mai ales la culturile înființate pe soluri compacte, grele (argiloase). Scarificarea terenului in cruce inlocuieste cu succes lucrarea de desfundat la 45 cm.
Mobilizarea adanca a solului (aratura adanca) se face toamna, printr-o aratura la 30 cm, sau sapat la cazma.
Fertilizarea de baza inainte de plantat se poate face cu ingrasaminte complexe (NPK + microelemente de tip 12-11-18 in doza de 100 kg/ha) incorporate in sol. La fertilizarea de baza se pot adauga si ingrasaminte organice (gunoi de grajd bine fermentat „mranita” 10 t/Ha).
Inainte de pichetat si plantat, solul se marunteste si se niveleaza cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc, grapei cu colti, etc. In gradini, maruntim si nivelam cu ajutorul frezei, motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).
Infiintarea culturii de agris se face utilizand material obtinut prin: butasire, marcotaj, altoire (agris altoit pe tulpina de coacaz auriu – Ribes aureum). Se pot utiliza plante de 2 ani, la ghiveci (cu pamant pe radacini) sau fara pamant pe radacini (radacini nude). In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 4.546 plante / ha (pentru o distanta de 2,2 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand). Este recomandat ca la plantare, sa introducem si un tutore (țăruș de 1,7 m) pe care sa palisam (legam) vertical tulpinile de agris pana la instalarea sistemului de sustinere.
Plantarea la agris se face in functie de vigoarea tufelor-plantelor, la distanta de 2,2 sau 3 m intre randuri si 1 sau 1,5 m intre plante pe rand. Este de preferat sa plantam agrisul toamna (dupa intrarea in repaus vegetativ complet, la 2 saptamani dupa ce au cazut frunzele), dar se poate face si plantatul in primavara devreme (1-15 martie). Plantarea se face in gropi de 40 cm latime x 40 cm lungime x 40 cm adancime.
Instalarea unui sistem de sustinere de tip spalier monoplan – asemanator cu cel pentru vita de vie – forme joase (difera doar numarul de sarme/etaj si distantele intre sarme). Sistemul de sustinere este util atat la formele conduse sub forma de tufa (intrucat tulpinile sub greutatea fructelor se culca/târăsc pe sol) si este obligatorie la formele altoite pe tulpina (pe tulpina de coacaz auriu – Ribes aureum), semitulpina. Sistemul de sustinere se instaleaza in anul I (1), la formele pe tulpina si se poate astepta pana in anul II la formele de tip tufa (tulpinile la formele joase se vor palisa pe etajele de sârmele ale spalierului sub forma de evantai). Un sistem de sustinere usureaza mult: lucrările solului, erbicidatul, cositul, recoltatul, combaterea bolilor si daunatorilor, etc.
Palisarea/legarea tulpinilor/ramurilor se face utilizand fir/ garou / tub/ furtun elastic de legat (se utilizeaza furtun din vinil/PVC de diametre diferite 2-8 mm in functie de necesitati).
LUCRARI DE INGRIJIRE LA CULTURA DE AGRIS
Completarea golurilor este necesara, intrucat din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna, dupa intrarea in repaus vegetativ.
Pentru a putea afana solul pe rand, se fac prasile manuale (cu sapa).
Pe perioada sezonului de vegetatie (mai-august) se pot face (la culturile la care intervalul dintre randuri nu este inierbat) pe intervalul dintre randuri circa 4-5 prașile superficiale (la adancimea de 5-8 cm) mecanizate (prasile cu freza, cultivator, discuit, etc.).
La culturile de agris se poate face înierbarea intervalului dintre randuri (inierbarea se face in anul IV de la plantare), unde vom efectua cositul periodic.
Taierea plantelor de agris
Agrisul fructifica pe tulpini incepand din anul 2-3 de la plantare, iar productia maxima o are la 6-7 ani de la plantare (la tulpinile ce trec de 7 ani productia scade). Ramurile purtatoare de muguri de rod (muguri micști) in majoritate sunt ramuri scurte, de tip buchete, dar exista muguri de rod si pe ramuri anuale „mijlocii” (in zona dinspre varf „jumatatea superioara” a acestora).
Taierea la agris se efectueaza in uscat (in perioada de repaus vegetativ) primavara devreme 1-15 martie.
Taierea de formare in anul I (1) se efectueaza primavara devreme pentru plantele ce au fost plantate toamna si imediat dupa plantare pentru cele plantate in primavara. Taierea se efectueaza doar la plantele conduse sub forma de tufa (NU – se aplica aceasta taiere la plantele altoite pe tulpina semiinalta-inata) si presupune scurtarea/taierea tulpinii la 15-20 cm deasupra solului. Aceasta taiere are rolul de a stimula aparitia de numeroase noi tulpini si indesirea tufei. Neefectuarea acestei taieri in primavara anului I (1) poate conduce la aparitia unui numar extrem de redus de tulpini/tufa si o productie scazuta.
La culturile de agris formate ca si tufa, se vor face taieri de formare in primii 4 ani de la plantare. Acestea constau in pastrarea in primii 4 ani a cate 4-5 tulpini anuale/an, astfel vom ajunge in 4-5 ani la 20 tulpini / planta de agris de tip tufa.
Odata cu imbatranirea tulpinilor (dupa 5-6 ani), se incepe inlocuirea treptata a acestora (cate 4-5/an) cu unele noi (tinere), intrucat productia scade.
In urma taierii, eliminam lastarii/tulpinile deteriorate, uscate, afectate, deformate, etc.
La formele de agris altoite pe tulpina (portaltoi) de coacaz auriu – Ribes aureum se vor elimina eventualii lastari porniti din portaltoi.
Taieri in verde la agris se fac in intervalul aprilie-mai si presupun plivitul lastarilor in exces ce apar in zona coletului.
Irigarea la agis este obligatorie pentru a mentine solul reavan si pentru a obtine fructe de calitate si se va face in perioadele toride si secetoase din vara, utilizand preferabil un sistem de irigare prin picurare. Norma de udat se stabileste in functie de: deficitul de precipitatii/apa in sol, fenofaza, etc. Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala prin administrarea de îngrășăminte hidrosolubile.
Recoltarea fructelor de agris
Agrisul intra pe rod la cca. 2-3 ani de la înființarea culturii, iar la vârsta de 5-6 ani productia este maxima.
Fructele de Agris European (Ribes uva-crispa) sunt tip baca; de 1-1,8 cm diametru si greutate de 4-7 g; cu gust dulce-acrisor; de forma sferica, piriforma, ovoida; culoare: verde, galben, purpuriu, roz; cu nervuri evidente; pubescente sau glabre; solitare sau cate 2-3. (Vezi fig.). O planta de agris poate ajunge la o productie de 4-6 kg/tufa (productia poate ajunge si la 18-20 t/ha).
Recoltarea se face in general dimineata (dupa ce s-a luat roua) sau seara in intervalul 15 mai-iulie, la maturitatea tehnica de recoltare (aceasta poate sa varieze in functie de destinatia productiei): fructele capata culoarea, gustul (acrisor, dulce-acrisor), dimensiunea specifica soiului, iar pulpa începe sa se înmoaie, semintele nu s-au lemnificat, etc. Fructele ajung la maturitatea de recoltare aproape in acelelasi timp, motiv pentru care se recolteaza (manual sau mecanizat) dintr-o singura trecere.
Fructele de agris au valoare alimentara (fructe de padure) si se utilizeaza: in stare proaspata, congelate sau in diverse preparate: vin, jeleu, marmelada, gem, dulceata, suc, compot, etc.
Fertilizarea anuala la cultura de agris
Fertilizarea de baza anuala efectuata in intervalul (15 februarie-15 martie) cu: ingrasaminte complexe (NPK + microelemente, cca 50 kg/ha) granulate.
Fertilizarea faziala se poate face pe parcursul sezonului de vegetație (pana in luna iunie) utilizând fertilizanți hidrosolubili sau lichizi administrați prin intermediul sistemului de irigare prin picurare.
Se pot face si fertilizari foliare pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar plantelor de agris si combaterea carentelor/clorozelor.
Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii de agris.
Atentie !!! Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program/tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se intocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.
Combaterea bolilor si daunatorilor la agris
Tratamentele pentru combaterea bolilor si daunatorilor sunt adaptate sensibilitatilor manifestate de anumite soiuri.
Boli la agris:
- Fainarea americana a agrisului si coacazului (Sphaerotheca mors-uvae);
- Fainarea europeana la coacaz (Microsphaera grossulariae);
- Antracnoza coacazului si agrisului (Drepanopeziza ribis);
- Rugina coacazului si agrisului (Cronartium ribicola);
- Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea);
- Septorioza coacazului (Mycosphaerella ribis);
- Mana (Phytophthora cactorum);
- Viroze; etc.
Daunatori la agris:
- Afide – Paduchi de plante: Paduchele galben al agrisului (Cryptomyzus ribis), Paducele verde al agrisului (Aphis grossulariae), etc;
- Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), etc;
- Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
- Paduchele fals testos al prunului (Parthenolecanium corni);
- Cotarul agrisului (Abraxas grossulariata);
- Viespea neagra a coacazului (Pristiphora pallipes);
- Viespea galbena a agrisului (Nematus ribesii);
- Clestarul coacazului (Cecidophyopsis ribis);
- Molia coacazului (Incurvaria capitella);
- Sfredelitorul lastarilor si tulpinilor (Synanthedon tipuliformis);
- Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus); etc.
“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor de pe eticheta”
Categorie: Pomi fructiferi
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Cultura de Agris: plantare, infiintare, intretinere