Horticultorul.ro

Castravetele (Cucumis sativus) este una dintre legumele populare in Romania fiind frecvent cultivat atat in marile ferme legumicole cat si in gradini.  In functie de varietate (soi/hibrid) castravetele ajunge la o inaltime de 2-3 metri si este cultivat in general palisat.

Primii castraveti cultivati in gardina sau camp se pot recolta in functie de varietate la circa 38-50 zile de la rasarire/plantare.

Atentie !!! La alegerea semintelor/rasadurilor de castraveti trebuie sa tinem cont obligatoriu de faptul ca acestea trebuie sa fie din soiuri/hibrizi cu flori ce au partenocarpie sau flori predominant femele, altfel putem sa avem surpriza sa avem niste castraveti cu numeroase flori care nu leaga (au flori predominant mascule care nu vor fructifica). Varietatile alese pentru cultura trebuie sa fie destinate/omologate cultivarii in camp & gradina.

 

 

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI:

◊ Temperatura (caldura) – plantele de castravete sunt pretentioase fata de caldura.

Semintele germineaza bine la un optim de 25-30 ºC si un minim de 15 ºC in sol.

Plantele de castravete prefera temperaturi constante in intervalul 25-30 ºC, suporta si temperaturi mai ridicate peste 30 ºC, dar nu mai leaga noi fructe sau formeaza fructe deformate, imbatranite prematur si amare si prezinta cresteri  vegetative slabe.

Castravetele nu tolereaza temperaturile joase, <12-18 ºC, sub aceasta valoare, sunt afectate atat cresterea cat si inflorirea si fructificarea.  Afectarea plantelor de temperaturile scazute este de lunga durata (o planta afectata este mult timp incetinita in procesul de crestere si fructificare).

◊ Lumina – castravetele este o planta de zi scurta, dar iubeste lumina. Lumina excesiva imbatraneste prematur plantele si afecteaza fructificarea, de aceea se utilizeaza obligatoriu pe perioada verii:  plasele de umbrire sau se creteaza serele si solariile.

◊ Umiditatea (apa din sol si aer) –  castravetii sunt culturi pretentioase fata de umiditate atat in aer cat si in sol. Instalarea unui sistem de irigare prin picurare la culturile de castraveti este absolut obligatorie pentru a mentine in permanenta solul reavan. Atentie !!! apa in sol in exces poate conduce la boli de sol/putrezirea radacinilor (situatia se intalneste frecvent la culturile ce se iriga prin inundare pe rigole). Umiditatea relativa a aerului optima pentru cultura castravetilor este de  85%;

◊ Solul – castravetele prefera solurile usoare (nisipoase, nisipo-lutoase, luto-nisipoase), fertile (bogate in materie organica  – humus), reavene, bine drenate. Reactia solului  (pH-ul)  trebuie sa fie slab acida – neutra (cu valori ale pH-ului 6,6-7,2). 

 

TEHNOLOGIA DE CULTURA A CASTRAVETILOR IN GRADINA & CAMP

♦ Culturi bune premergatoare celei de castraveti sunt: tomate, vinete, cartof, ardei, varza, fasole, mazare, lucerna, trifoi, morcov, pastarnac. Rotatia culturii pentru castravete se face la 3 ani.

♦ Producerea rasadului pentru cultura castravetilor timpurii sau de vara

Semanarea semintelor (luna aprilie) in spatii protejate (rasadnite, sere) se face in ghivece sau tavite alveolate (Vezi fig.), la 1,3 cm adancime si 2,5 cm intre acestea,  cu 30 zile inainte de infiintarea culturii in gradina sau camp. La 20ºC acestea vor germina in 7 zile.  Semintele germineaza bine in intervalul  de temperaturi 15-30 ºC.

♦ Infiintarea culturii de castraveti

Infiintarea culturilor de  castraveti timpurii/de vara se face prin rasad sau semanat direct: Semanatul semintelor de castravete se face la o adancime de 1,3-2,5 cm.

Rasadurile (produse la ghivece) pentru infiintarea culturii se manipuleaza/planteaza fara a inlatura (deranja) substratul de pe radacina.

1. Infiintarea culturii de castraveti timpurii sau de vara se face prin plantarea rasadului dupa 10-15 mai sau prin semanat direct in intervalul:  25 aprilie-10 mai.
2. Infiintarea culturii castravetilor de toamna (castraveti de tip cornison, utilizati la muraturi) se face prin semanat direct in intervalul:   iunie-iulie.

♦ Distante de plantare la castraveti:

• Cultura de castraveti  pe spalieri (pe plasa pentru castraveti) se face la 1,5-2 m intre randuri si 35 cm intre plante pe rand.
• Cultura de castraveti pe sol se face la 35 cm intre plante pe rand si 60-70 cm intre randuri.

♦ Palisarea/sustinerea  plantelor de castravete cultivate in gradina se poate face in conditii optime utilizand plasa pentru plante cataratoare de 2 m (Vezi fig.) sau prin diverse alte metode.

♦ Lucrarile de formare a plantei de castravete (ciupire, carnire)  difera de la varietate la varietate. La soiurile cu flori traditionale (flori predominat femele si flori mascule), se recomanda ciupirea castravetilor dupa al 4-lea internod pentru ca planta sa dezvolte mai multi lastari cu mai multe flori femele. La soiurile partenocarpice  (cu partenocarpie) se poate face conducerea doar pe tulpina principala eliminând de la baza (in primii 30 cm sau primele 3-4 internoduri) fructele si lastarii (copilii de castravetilor). O alta metoda presupune păstrarea lastarilor de la 30 cm (3-4 internoduri) in sus, dar la acestia se lasa 2 internoduri, 2 fructe si 3 frunze. Daca consideram necesar cand tulpina principala a trecut de inaltimea spalierului 2-3 m putem sa rupem varful acesteia (carnirea castravetilor).

♦ Pentru combaterea buruienilor din cultura de castraveti efectuam: plivitul (inlaturarea buruienilor prin smulgere manuala), prasile manuale (cu sapa), mulcire (aplicam la infiintare folie de mulcire neagra sau alb-negru).

 

FERTILIZAREA CASTRAVETILOR

Fertilizarea cu gunoi de grajd semifermentat se face din toamna cu 20-40 t/ha odata cu mobilizarea adanca (sapat la cazma sau arat).

Fertilizarea de baza se face cu YaraMila Cropcare 5-14-28 sau YaraMila Cropcare 11-11-21, doza: 60-80 g/mp.

Pentru o fertilizare corecta a culturilor de castraveti utilizati programele tehnologice specifice.

Atentie !!! Recomandarile de fertilizare sunt orientative, doza optima de ingrasaminte si tehnologia aplicata, se stabilesc doar in baza rezultatelor agrochimice de laborator.

Fertilizarea castravetilor se poate face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.

 

RECOLTAREA CASTRAVETILOR

Recoltarea la castravete (Cucumis sativus)  se poate face manual sau mecanizat (castraveti de tip cornison) la maturitate tehnica.

Recoltarea Castravetii Cornison:   recoltarea pentru murat (muraturi-industrializat): la 3-6 cm; 6-9 cm; 9-12 cm;    recoltarea pentru consum in stare proaspata: 11-13 cm lungime.

Castravetii semilungi si lungi: se recolteaza penstru consum in stare proaspata la: 120-180 grame/ fruct (semilungi) si 400-800 grame/fruct (cei lungi).

 

COMBATEREA BOLILOR & DAUNATORILOR CASTRAVETILOR CULTIVATI IN GRADINA & CAMP:

• Bolile castravetilor: Mana castravetilor, Putregaiul (Botrytis spp.), Fainarea castravetilor, Antracnoza cucurbitaceelor (Colletotrichum lagenarium),  etc.

• Daunatorii castravetilor: Coropisnita; Musculita alba;  Acarienii; Acarianul – Paianjenul lat (Polyphagotarsonemus latus), Tripsii; Afidele; Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae); Paduchele verde al castravetilor (Aphis gossypii);  Viermii sarma, Limaxul cenusiu (Deroceras agreste), Musca plantulelor (Delia platura), Tantarul castravetelui (Lasioptera spp.), etc.

Etichete: castraveti, ciupirea castravetilor, copilirea castravetilor, cultivare castraveti, cultivarea castravetilor, cultivarea castravetilor in camp, cultivarea castravetilor pe plasa, cultivarea legumelor, cultura castravetilor in camp, cultura castravetilor in gradina, cultura castravetilor pe plasa, cultura de castraveti, plantarea castravetilor, plantarea castravetilor in gradina, plasa pentru castraveti, rasad castraveti, rasad de castraveti, seminte castraveti, seminte de castraveti

Categorie: Legume

De la: Horticultorul