ian. 12 2025
Coroana, Tulpina, Scheletul, Ramurile si Lastarii Pomilor
Cunoasterea elementelor din alcatuirea pomilor (trunchi si coroana) este importanta, intrucat pe lângă rolul fiecărui organ, se va face si identificarea corecta a acestora pentru lucrările de: taiere, dirijarea cresterilor, etc.
Tulpina pomului
Tulpina (partea epigee) reprezinta partea aeriana a pomilor si cuprinde totalitatea ramificatiilor, pornind de la colet si pana la mugurii terminali ai ramurilor anuale periferice.
Tulpina este formata din doua (2) parti:
I. TRUNCHIUL, reprezentat de partea de jos a tulpinii ce pornește de la nivelul solului (colet) si pana la prima ramura din coroana. In functie de forma arhitectonica de coroana, trunchiul poate fi mai scurt sau mai lung, dar intotdeauna trebuie mentinut la aceeasi inaltime, atat din motive estetice cat si pentru anumite lucrări pentru care se calibrează utilajele, etc. Un trunchi prea inalt poate conduce inclusiv la intarzierea intrarii pe rod, a anumitor specii de pomi. Trunchiul poate fi: scurt (30-80 cm), mijlociu (80-150 cm), inalt (150-200 cm).
II. COROANA POMILOR este formata din elementele coroanei: axul central, ramuri de schelet, ramuri de semischelet, ramuri (ramuri de rod, ramuri de rod in devenire, ramuri vegetative, ramuri anticipate, ramuri lacome, etc), lastari.
1. Axul central al tulpinii/coroanei, reprezinta continuarea trunchiului pe directie verticala, iar din acesta, la coroanele cu ax pornesc ramurile de schelet. (sarpantele). Axul este sau nu prezent la coroane, in functie de tipul de coroana adoptata, exista: coroane cu ax central (Cordon vertical, etc.), coroane cu ax central scurtat partial (Leader modificat, Vas Ameliorat, Vas intarziat, etc.), coroane fara ax central (forme arhitectonice de coroana cărora le lipsește axul, ex. Vas, Palmeta evantai, etc.).
Varful axului este reprezentat de o creșterea anuala ce poarta denumirea de „sageata”.
Anumite sisteme de coroana nu prezinta ramuri de schelet si au ca element permanent de coroana doar axul central al tulpinii/coroanei, acesta, in aceasta situatie, poarta numele de cordoane. Astfel, pe axul tulpinii, intalnim direct, doar ramuri de semischelet si ramuri de rod.
2. Ramurile de schelet – acestea constituie structura permanenta de rezistenta a coroanei, in general sunt mai groase, au rolul de: susținere a semischeletului, ramurilor de rod, rodului, de depozitare a substantelor de rezerva, de conducere a sevei brute si elaborate, etc.
Ramurile de schelet se impart in 2 categorii:
♦ Sarpantele (sin. brate, ramuri principale de schelet, ramuri de schelet de ordinul I) – sunt ramurile permanente de schelet de ordinul I, numarul si distanta intre sarpante este diferita in functie de forma arhitectonica de coroana aleasa;
♦ Subsarpante – sunt ramificatii de schelet permanente, de ordinul II, III (cele de ordinul 3, se intalnesc la tipurile de coroana adaptate speciilor/soiurilor de vigoare mare).
3. Ramurile de semischelet – iau naștere prin evoluția ramurilor de rod si a ramurilor vegetative. Acestea constituie elemente provizorii multianuale (4-6 ani) ale coroanei si sunt purtătoare de ramuri de rod, ramuri vegetative. Ramurile de semischelet se pot forma atat pe axul central cat mai ales pe ramificațiile de schelet de ordiul I, II, III. Ramurile de semischelet sunt de obicei mai subtiri si mai scurte, comparativ cu ramurile de schelet. Prin taierile anuale in uscat, ramurile de semischelet se intineresc permanent, la fiecare 4-6 ani (in funcție de specie, soi, tip de fructificare) pentru a mentine constanta capacitatea biologica de a forma anual volume suficiente de fructe, ce ating performantele genetice ale soiului.
4. Ramurile de rod intalnite frecvent la pomi, se inpart in doua (2) categorii: ramurile de rod propriu-zise (ramuri florifere, ce prezinta in funcție de specie muguri micsti/muguri floriferi) si ramurile de rod in devenire (ramuri neflorifere, ce prezinta doar: muguri vegetativi, muguri stipelari, muguri axilari). Ramurile de rod diferă de la specie la specie: mar, par, gutui, prun, cires, visin, cais, piersic, etc.
5. Ramurile Vegetative (macroblaste) – ramuri viguroase garnisite cu muguri vegetativi (din care evolueaza lastari si frunze). Acestea au in general diametrul de peste 1,5 cm si lungimea de peste 0,7 m. Ramurile vegetative vor forma in timp, semischeletul pomului.
7. Ramura-mama – este reprezentata de orice ramura care da naștere la noi ramuri, care pot fi: ramuri-fiice (fata de ramura-mama) si ramuri-surori (ramurile intre ele).
8. Ramuri anuale in cadrul Coroanei după Poziție
◊ Ramura terminala (ramura de prelungire), este o ramura care ia naștere dintr-un mugure terminal (mugure aflat in varf);
◊ Ramura concurenta / ramura secundara de prelungire, ia nastere dintr-un mugure axilar inferior/muguri laterali subterminali. Aceasta este a doua ramura de la varf si influenteaza negativ (concureza si slabeste) ramura de prelungire a sarpantei;
◊ Ramurile laterale sunt ramuri ce au luat nastere din muguri laterali;
◊ Ramurile anticipate (ramurile precoce) sunt ramuri-fiice care iau naștere in același sezon de vegetație (acelasi an) cu ramura-mama suport;
◊ Ramurile lacome (ramuri flamande) – sunt ramuri lungi, iau nastere din muguri dorminzi prezenti la baza si curbura ramurilor groase de schelet/sarpantelor. Aparitia lor este stimulata, in urma taierilor de regenerare/taierilor mai severe. Ramurile lacome, au o poziție apropiata de verticala, iar pe acestea pot sa apara la unele specii si ramuri anticipate.
9. Inelul de Crestere (EN-Branch collar) – este reprezentat de inelul de ingrosare de la baza ramuri, inelul contine substante de rezerva, iar zona este puternic generatoare si ajuta la calusarea/cicatrizarea rapida. Taierea/suprimarea ramurilor anuale/multianuale/anticipare se face obligatoriu tangent, pe inelul de crestere.
10. Lastarii – sunt organe de crestere purtatoare de frunze. Acestia iau nastere anual, in sezonul de vegetatie din mugurii vegetativi si mugurii micsti prezenti pe ramurile anuale, sau din mugurii dorminzi si mugurii adventivi prezenti pe ramurile pomului. Lungimea lastarilor poate fi de cativa mm (rozete) si pot trece in unele situații de 2 metri. Dupa pozitia pe ramura-mama, lastarii pot fi: terminali, laterali, concurenti, anticipati, lacomi. In toamna, dupa caderea frunzelor, lastarii devin ramuri.
Categorie: Pomi fructiferi
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Coroana, Tulpina, Scheletul, Ramurile si Lastarii Pomilor