oct. 13 2013
Chasselas Roz – soi pentru struguri de Masa & Vin Roze
Denumire soi vita de vie: Chasselas roz sinonim cu: Chasselas Rose, Chasselas rose Royale, Roter Gutedel, Chasselas Rose de Falloux, Roter Mosler, etc.
Denumirea stiintifica: Vitis vinifera ‘Chasselas roz’
Tip: soi de vita de vie nobila pentru struguri de masa si vinuri roze.
Origine: soiul Chasselas Rose este originar din Franta, fiind obtinut dintr-o variatie mugurala a soiului Chasselas Royale.
Utilizare: Chasselas Rose este un soi de struguri mixt – pentru struguri de masa si vinuri roze.
Raspandire: Chasselas Rose se poate cultiva in numeroase centre viticole de pe intreg cuprinsul tarii, 13 judete – Litoralul Marii Negre, Sudul Tarii, Moldova si Transilvania.
Descriere/Identificare soi:
– floarea este hermafrodita-normala.
– frunza de Chasselas Rose este de marime mijlocie, cu 3 sau 5 lobi (tri sau pentalobata), glabra (fara perisori) pe partea superioara, pe partea inferioara prezinta perisori scurti pe nervuri. Marginile frunzei sunt intoarse spre dos si aceasta este usor gofrata. Petiolul (codita) mai lung decat nervura mediana (vezi Fig.) de culoare verde-rosietica.
– strugurele de Chasselas Rose este lax, de marime mijlocie (mai mare ca Chasselas Dore), cilindric sau cilindro-conic poate fi si aripat (vezi Fig.). Greutatea medie a strugurelui de Chasselas Rose este de 150-300 grame iar lungimea 10-20 cm, Codita strugurelui este verde-rosietica, lemnificata;
– bobul este sferic de marime mijlocie (2.6-2.8 grame). Pielita este roz-liliachie acoperita de pruina. Miezul este semi-carnos, suculent iar gustul nearomat, echilibrat-placut.
– soi de vigoare mijlocie;
– perioada de vegetatie este mijlocie: 151-175 zile pana la maturarea strugurilor.
Conditii de crestere/cultivare pentru Chasselas Rose:
- cultivarea acestui soi presupune resurse heliotermice (resurse de lumina si temperatura) adaptate soiului;
- prefera locuri cu soluri fertile, reavene, expozitie sudica;
- se pot obtine sporuri de productie fertilizand cu: P (fosfor) si K (potasiu), fertilizanti foliari si aminoacizi;
- pentru a evita un deficit de apa se recomanda irigarea plantatiilor (soiul raspunde bine la irigare);
- se poate conduce pe formele Guyot sau Cordon speronat;
- prin taiere se vor pastra pentru rodire 11-14 ochi/mp iar numarul total de inflorescente (ciorchini) pastrate pe butuc este de pana la 30-32.
Factori limitativi:
– temperaturile mai scazute de -18º…-20 º C conduc la inghetul vitelor soiului Chasselas Rose. Este un soi cu toleranta medie la temperaturile scazute din timpul iernii. Daca se cultiva in zone mai reci se recomanda pe timpul iernii ingroparea butucului si coardelor.
Productivitate, recoltare, continut de zaharuri:
– productivitatea soiului Chasselas Rose variaza intre 10-16 tone la hectar (in functie an), de clona si zona de cultura, dar si de agrotehnica aplicata;
– maturarea strugurilor (boabelor) este in epoca a III-a si are loc in perioada 16-31.VIII. Esalonarea maturarii in tara noastra este data de zona de cultura (incepe devreme in zonele din Sud si se prelungeste in zonele din Transilvania);
– continutul de zaharuri: Chasselas Rose poate sa acumuleze zaharuri in intervalul (150-190 g/l), acumularea unei camtitati mai mari de zaharuri il recomanda si pentru vinuri roze.
Strugurii
Strugurele are o intrebuintare mixta, dar nu exceleaza nici ca strugure de masa (bobul mijlociu, semicrocant, cu samburi) nici ca strugure de vin (obtinandu-se doar un vin roze de consum curent), asadar este un compromis. In situatia unei piete din ce in ce mai exigente la calitata strugurilor de masa cat si a vinurilor, Chasselas Rose a scazut mult in preferintele Romanilor.
Vinul
Vinul obtinut din Chasselas Rose este un vin roze de consum curent cu o tarie alcoolica (10 % vol.).
Inmultire: soiul se inmulteste prin altoire pe portaltoi rezistent la filoxera radicicola.
Fertilizarea vitei de vie se va face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.
Boli si Daunatori:
Daunatori:
Acarienii vitei de vie:
- Acarianul galicol (Eriophyes vitis),
- Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae),
- Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi).
Boli:
- Mana vitei de vie (Plasmopara viticola);
- Fainarea vitei de vie „Oidium” (Uncinula necator sin. Oidium tuckeri );
- Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana);
- Cancer bacterian al vitei de vie (Agrobacterium tumefaciens).
Categorie: Vita de vie
De la: Horticultorul
Comentariile sunt închise pentru Chasselas Roz – soi pentru struguri de Masa & Vin Roze