Horticultorul.ro

Denumire soi vita de vie: Feteasca Regala  sinonim cu: Galbena de Ardeal, Königsast, Kirai Leanka, Kiraileanka, Danasana, Dunnerdörfer Königsast.

Denumirea stiintifica:  Vitis vinifera ‘Feteasca Regala’

Tip: soi de vita de vie nobila pentru vinuri albe superioare.

Origine: soiul Feteasca Regala   este un soi originar din Romania. Feteasca Regala  a rezultat in perioada Interbelica in comuna Danes  (langa Sighisoara, jud. Mures), prin incrucisarea naturala intre  Feteasca Alba x Grasa de Cotnari. In Romania este considerat unul din cele mai valoroase soiuri autohtone, se cultiva majoritatea podgoriilor. Feteasca Regala  se cultiva si in tari ca Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Moldova, Rusia, etc.

Utilizare: Feteasca Regala  este un soi de struguri albi pentru  vinuri albe de calitate superioara sau de consum curent.

Raspandire: Feteasca Regala  se poate cultiva in numeroase centre viticole  (74 centre). Zona favorabila  pentru Feteasca Regala  este Transilvania (Jidvei-Alba, Bistrita Nasaud, Cluj, Mures), se cultiva cu rezultate bune in Salaj, Satu Mare, Bihor, Vaslui, Vrancea, Iasi, Bacau.

 

Descriere/Identificare soi:

– floarea de Feteasca Regala  este hermafrodita-normala.

– frunza de Feteasca Regala  este de marime mijlocie, usor latita, 3 lobi-trilobata sau intreaga, scamoasa-pe partea inferioara, de culoare verde-inchis. Sinusurile  superioare sunt superficial in forma de V sau Lira, iar cel petiolar in forma de U sau Lira. Petiolul (codita) este egal  cu nervura mediana (Vezi fig.) de culoare verde-cafenie.

– strugurele de Feteasca Regala   este uniaripat sau biaripat, compact, de marime mijlocie (Vezi fig.). Greutatea medie a strugurelui de Feteasca Regala   este de 75-150 grame iar lungimea 10-15 cm. Codita este scurta si ierboasa;

– bobul este mijlociu (1.7-1.8 grame) si sferic. Pielita este galben-verzuie cu punct pistilar persistent. Miezul este zemos discret si specific aromat;

–   soi de vigoare mare;

–   perioada de vegetatie este mijlociu-lunga (160-200 zile).

 

Conditii de crestere/cultivare pentru Feteasca Regala:

• cultivarea acestui soi presupune resurse heliotermice (resurse de lumina si temperatura) adaptate soiului;
• prefera locuri cu soluri fertile, reavene, expozitie sudica;
• se pot obtine sporuri de productie fertilizand cu: P (fosfor) si K (potasiu), fertilizanti foliari si aminoacizi;
• pentru a evita un deficit de apa se recomanda irigarea plantatiilor;

Factori limitativi:

–        temperaturile mai scazute de -20º…-22 º C conduc la inghetul vitelor soiului Feteasca Regala.  Este un soi cu toleranta moderata la temperaturile scazute din timpul iernii. Daca se cultiva in zone mai reci se recomanda pe timpul iernii ingroparea butucului si coardelor.

 

Productivitate, recoltare, continut de zaharuri:

– productivitatea soiului Feteasca Regala  variaza  intre 10-18 tone la hectar in functie an, de clona si zona de cultura, dar si de agrotehnica aplicata;

– maturarea strugurilor (boabelor) este in epocile V-VI   si are loc in perioada 16.IX-15.X.

– continutul de zaharuri: Feteasca Regala  poate sa acumuleze zaharuri in intervalul (170-220 g/l). Aciditatea inregistreaza valori ridicate 5 – 6.2 g /litru;

Strugurii

Strugurele soiului Feteasca Regala  se utilizeaza pentru obtinerea vinurilor albe de calitate superioara, spumantelor  si a celor de consum curent.

Vinul si Distilatele din vin

1. Vinurile obtinute din Feteasca Regala  sunt vinuri albe de calitate superioara si de consum curent;
2. Feteasca Regala   se poate vinifica pentru obtinerea de vinuri seci, si vinuri spumante (Sampania).
3. Feteasca Regala  se preteaza pentru obtinerea distilatelor invechite din vin (Vinars sau Cognac), dintre care face parte si celebrul Vinars de Jidvei.

Inmultire:  soiul se inmulteste prin altoire pe portaltoi rezistent la filoxera radicicola.

Fertilizarea vitei de vie se va face utilizand ingrasaminte specifice: granulate, complexe (NPK + microelemente), cu eliberare prelungita, hidrosolubile, lichide, cu aminoacizi, cu alge de mare, foliare.

Boli si Daunatori:

Daunatori:

• Viespea strugurilor (Vespa germanica);
• Moliile strugurilor: Eudemisul (Lobesia botrana) si Cochilisul vitei de vie (Eupoecilia ambiguella). Moliile strugurilor ce se pot combate atat prin aplicarea de insecticide specifice.

Acarienii vitei de vie:

1. Acarianul galicol (Eriophyes vitis),
2. Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae),
3. Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi).

Boli:

• Mana vitei de vie (Plasmopara viticola);
• Fainarea vitei de vie „Oidium” (Uncinula necator sin. Oidium tuckeri );
• Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana) este un soi sensibil la putregai;
• Cancer bacterian al vitei de vie (Agrobacterium tumefaciens).

Etichete: cognac, coniac, Danasana, Dunnerdörfer Königsast, Galbena de Ardeal, Kirai Leanka, Kiraileanka, Königsast, soi pentru vinars, struguri albi, struguri albi pentru vinuri albe superioare, struguri pentru sampanie, Vita de vie

Categorie: Vita de vie

De la: Horticultorul