Horticultorul.ro

Monilioza la speciile de pomi fructiferi este considerata una din cele mai periculoase (conduce la uscarea pomilor in doar cativa ani) boli la unele specii de samburoase (cires, visin, cais, piersic, nectarin), boala afecteaza grav si producția de fructe (fructe proaspete destinate comercializarii imediate, fructe depozitate) intrucat produce pagube rapide si masive.

 

Monilioza este provocata de speciile de ciuperci din Genul Monilinia spp.: Monilinia fructigena, Monilinia laxa, Monilinia fructicola, etc.

In general, atacul de Monilinia laxa este mai agresiv asupra florilor; iar Monilinia fructigena provoaca cel mai frecvent putrezirea bruna a fructelor.

Denumirea populara a bolii: Monilioza, Putregaiul brun, Mumifierea fructelor, Putregaiul negru (apare frecvent la merele depozitate)

Denumire populara in engleza: European brown rot, blossom blight of fruit trees, brown rot of fruits, spur canker of fruit trees

Plante atacate/gazda:  cais, prun, cires, visin, piersic, nectarin, mar, par, par japonez/asiatic, gutui,  capsun, afin, etc. Ciuperca a fost identificata la zeci de specii de plante.

 

ECOLOGIA BOLII (factori de mediu favorizanti)

Ciuperca se dezvolta  in conditii de temperatura atmosferica aflate in intervalul  5-30°C.

Temperaturile atmosferice optime se incadreaza in intervalul 16-24°C, in doar 4 ore sporii germineaza (in conditii favorabile de umiditate relativa si pelicula de apa).

Infectia florilor are loc in intervalul 10ºC-24ºC, in conditii optime, cu 18 ore de umiditate sunt necesare doar 5 ore.

Infectiile si evolutia bolii sunt favorizate de prezenta pe organele atacate a unei pelicule de apa din: ploi, irigare prin aspersie, roua, ceata.

Umiditatea atmosferica relativa ridicata, de peste 90 %, favorizeaza aparitia bolii.

Vantul si picaturile de apa ajuta la raspandirea sporilor ciupercii.

Aparitia bolii la speciile de semintoase (mar, par, gutui) poate fi favorizata de eventuale raniri ale fructelor produse de boli cum ar fi: rapanul marului, rapanul parului,  sau daunatori precum: viermi, viespi, furnici, albine, etc.

 

DESCRIEREA AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCILOR

Miceliul   ciupercii este  la început hialin (transparent). Pe miceliu, in functie de conditiile de mediu (temperatura, umiditate), pot lua nastere  doua (2) tipuri hife (strome):

– hife/strome substratale –  care dau nastere la sporodochii (cu conidiofori si conidii);

– hife/strome scleroțiale – se formeaza pe fructele mumificate și în țesuturile lemnoase infectate.  Hifele/stromele scleroțiale  dau nastere organelor de rezistenta sclerotii (sunt tari, de forme diferite). 

Miceliul se dezvoltă în țesuturile fructelor (pulpa), florilor și lăstarilor tineri, provocând brunificarea și putrezirea acestora. Miceliul poate patrunde si in ramurile pomilor (ramuri de schelet) afectandu-le de jur imprejur.

 

Forma Anamorfa/Conidiana/Asexuata/Imperfecta (EN – ANAMORPH)

♦  Sporodochii –   pernite miceliene pe hife/strome substratale (in general sporodochile apar in conditii de umiditate ridicata)  pe care se formeaza conidioforii şi conidiile. Au formă de pernuţă mica si uşor bombată,  prăfoasa, de culoare cenușiu-gălbuie.

♦  Conidioforii (sporangioforii ce sustin conidiile, EN-sporangiophores)  – sunt hialini, cilindrici, scurți, simpli. Sunt erecți/verticali pe pernițele miceliene, poartă terminal lanțuri simple sau ramificate de conidii;

♦  Conidiile  (sporangii, EN-sporangia, spori asexuati) – sunt unicelulare, hialine (incolore) pana la galben-deschis, elipsoidale sau ovale, inlantuite. Sunt ușor diseminate de vânt, ploaie sau insecte. Germinează prin tub-germinativ.

 

Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta (EN – TELEOMORPH)

♦ Sclerotii – provin din hife/strome scleroțiale. Sclerotii asigura supravietuirea ciupercii peste iarna (perioada rece din an). Se formează în fructele mumificate și în țesuturile lemnoase infectate. Sunt formațiuni compacte, tari, negre-maronii, de formă neregulată (de forme diferite). Dupa 2 ani, primăvara, pe scleroți se dezvoltă apotecile/ascofructele (organele de reproducere sexuală).

♦  Apoteciile (fructificațiile sexuate) – care contin Ascele apar primăvara din Sclerotii prezenti pe fructele mumificate căzute la sol sau țesuturile lemnoase infectate (ramuri infectate). Au forma de palnie, galben-maronii, de 3–20 mm diametru, cu un picior subțire si lung (pedicel). In acestea se dezvolta stratul himenial fertil (generator de asce).

♦  Stratul himenial este un strat fertil din apotecie, in care se dezvolta ascele (zona de formare a sporilor sexuali).

♦  Ascele (celule de spori sexuate) ce contin ascosporii sunt cilindrice, hialine, au vârful rotunjit. Fiecare ască conține numerosi ascospori.

♦  Ascosporii (sporii sexuați) – realizeaza infectia primara. Sunt unicelulari, elipsoidali, hialini. Ascosporii sunt eliberați primăvara și reprezintă sursa principală a infecțiilor primare (din primavara).

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

♦ Etapa sexuata/perfecta/telemorfa are loc in conditii de favorabilitate/mediu speciale (aceasta este ceva mai rar intalnita). In aceasta etapa, din miceliul (format din  hife/strome scleroțiale),  prezente in fructele mumifiate sau scoarta, apar apotecii  (au forma de palnie), cu asce care contin ascospori. Primavara, in perioada infloritului, ascosporii ajung la maturitate si provoaca infectiile primare pe flori si lastarii tineri. Dupa infectia florilor si a lastarilor tineri, prin conidiile noi aparute, au loc numeroase infectii secundare pe fructe, acestea sunt infectate cu usurinta prin penetrarea directa a cuticulei, prin stomate, prin leziuni provocate de intepaturi de insecte, etc.

 

♦ In etapa asexuata/anamorfa/ imperfecta/conidiana  – infectia primara  are loc primavara, pornind de la sporodochile (mici aglomerari de filamente miceliene pe care se diferentiaza conidiofori si conidii)  prezente in fructele mumificate si in ramurile atacate. Conidiile din sporodochii vor infecta florile, lastarii tineri, fructele, iar prin germinare apare si se dezvolta miceliul  care usucă rapid florile. Odata miceliul aparut prin infectia primara, urmeaza sa apară conidiile care vor genera numeroase infectii secundare pe fructe, lastari. Fructele si lastarii sunt infectate cu usurinta prin penetrarea directa a cuticulei, prin stomate, prin leziuni provocate de intepaturi de insecte, etc.

Infecțiile pot aparea inca din stadiul „fructe verzi”. Unele infectii raman in stare latenta pe fructele verzi, urmand a se manifesta (in codtitii de mediu prielnice) prin simptome in momentul intrării in pârga, a coacerii fructelor.

Monilinia fructigena iernează (se transmite de la un an la altul) sub forma de hife (strome) miceliene (hife/strome substratale si hife/strome scleroțiale) prezente in tesuturile moarte ale: fructelelor mumificate ramase agatate in pom sau care au cazut pe sol, fructele infectate prezente in depozit, scoarta ramurilor infectate.

Sporii ciupercii sunt raspanditi/diseminati cu usurinta de catre vant sau apa (din ploaie, irigare prin aspersie, etc.). Boala se mai raspandeste usor si prin insecte, resturi de plante infectate, fructe infectate si transportate pe distante mari.

 

SEMNELE ATACULUI SI AFECTAREA PLANTELOR  DE CATRE MONILIOZA

Ciupercile  din genul Monilinia spp.  ataca organe ale plantei ca: flori, lastari tineri, fructe.

Atentie !!! Cele trei specii de ciuperci: Monilinia fructigena, Monilinia laxa, Monilinia fructicola care provoaca frecvent monilioze la plante, sunt virulente (agresive) si  produc, in general, simptome asemanatoare pe flori, lastari, fructe.

Atentie !!!  Specia de ciuperca din genul Monilinia spp., va putea fi identificata precis doar in laborator prin metode combinate: Microscopie, ELISA (Enzyme linked immunosorbent assay), teste moleculare PCR (Polymerase Chain Reaction, se pot face direct din fructele infectate).

 

ATACUL PE FLORI:

Apare in special la samburoase: cais, cires, visin, piersic, nectarin, etc. In primavara, ciuperca va infecta florile, iar in urma atacului florile se ofilesc, se brunifica, apare pe acestea si unele flori raman prinse pe ramura, iar altele cad (se scutura). Infectia se transmite repede si usor la tot mănunchiul de flori, pornit din mugurele florifer al samburoaselor, din florile ramase lipite pe ramura infectia poate trece la ramura de rod purtatoare, care in urma atacului se brunifica, iar scoarta se zbarceste. In urma atacului se pot inregistra pierderi de pana la 80-90% din flori.

 

ATACUL PE LASTARI, FRUNZE, RAMURI SI TULPINA:

Infectia si pe lastarii tineri este semnalata de ofilirea varfului lastarului, brunificarea si necrozarea scoartei/coajei si a zonei cambiale, care altfel are o culoare verde deschis. Lastarii afectati sunt flexibili si nu se rup, apar ulceratii/leziuni elipsoidal-alungite pe care este semnalata prezenta cleiului (a gomozei infectioase). Atacul pe lastarii tineri conduce la ofilirea varfului, indoirea varfului in jos si uscare. Daca necrozarea zonei cambiale se va face de jur imprejur, va conduce intr-un final la uscarea lastarilor, frunzele de pe lastarii atacati se ofilesc, se brunifica si raman atasate de lastar.

Atacul pe ramuri si tulpina este semnalat de prezenta cleiului si eventuale ulceratii/leziuni cu clei. Miceliul ciupercii poate patrunde adanc in ramurile pomilor (ramuri de schelet), afectandu-le de jur imprejur (ciuperca conduce la brunificarea si necrozarea zonei cambiale), iar dupa 4-5 ani poate provoaca uscarea acestora. Nu este exclus ca dupa mai multi ani de atac, sa se usuce intregul pom.

 

ATACUL PE FRUCTE:

Boala poate provoca pierderi de pana la  30-80% din productia de fructe. Boala afecteaza in functie de specie  atat recolta ce urmeaza a fi comercializata  imediat, cat si pe cea stocata, din depozite, afectarea fructelor este atat calitativa cat si cantitativa.

Atacurile cele mai severe si pagubitoare se inregistreaza cand fructele intra in parga sau s-au copt. Se pare ca fructele verzi contin inhibitori naturali pentru ciuperca, iar pe masura ce acestea se coc, inhibitorii dispar.

Chiar daca infectia se produce cand fructele sunt verzi (atacul poate fi semnalat la unele specii de pomi prin prezenta cleiului), frecvent, in functie si de specia de pom, simptomele apar mai târziu, când fructele sunt parguite si coapte (pe masura ce continutul de zaharuri creste).

Primele simptome ale atacului pe fructe se manifesta sub forma de pete mici, superficiale, circulare, brune, in zona atacata fructele putrezesc rapid.

In conditii de mediu favorabile, pe suprafata brunificata pot aparea sporodochile (pernitele miceliene pe care se formeaza conidioforii şi conidiile). In general, când umiditatea relativă a aerului este scăzută și/sau când fructele nu sunt coapte (sunt verzi), pe suprafata acestora (desi sunt infectate) nu apar sau sunt putine sporodochii (pernitele miceliene pe care se formeaza conidioforii şi conidiile).

In pom, boala trece rapid fie prin contact direct de la fructele bolnave/infectate  la fructele invecinate sanatoase; sau pe cale aeriana cu ajutorul conidiilor (transportate de vant, picaturi de apa, etc.) boala se raspandeste atat la fructele din pom cat si la cele din pomii apropiati din livada, gradina.

Atacul pe fructe apare diferit (in functie de fenofaza, specia de pom atacata sau factorii de mediu) sub forma de: putregai brun, mumifierea fructelor, putregai negru (apare in perioadele reci si umede; apare in depozit – pe fructele depozitate; coaja merelor devine pieloasa iar fructele se inegresc) si putrezirea inimii fructului.

Atacul Moniliozei continua si dupa recoltarea si depozitarea fructelor. In conditii de umiditate, boala se transmite usor de la un fruct la altul, afectand grav producția abia recoltata si depozitata.

Atacul pe fructele ramase in pom conduce in timp la zbarcirea/mumifierea fructelor. Fructele atacate raman agatate in pom si iarna (uneori si primavara), asigurand astfel transmiterea bolii (constituie sursa de infecție primara) de la un an la altul. In conditii de mediu favorabile, prezenta a 1-5 fructe mumificate in pom, reprezinta un risc mediu de boala.

Boala se mai transmite cu usurinta de la un an la altul si prin fructele infectate si mumificate ramase in pomi sau cazute pe sol.

 

MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE PENTRU  MONILIOZA

♦ Înființarea plantaților cu soiuri tolerante la atacul de monilioza;

♦ Efectuarea de tratamente impotriva bolilor si daunatorilor care provoaca leziuni pe fructe: rapan, viermi, viespi, etc, intrucat leziunile reprezinta o poarta deschisa pentru atacul moniliozelor;

♦ Ramurile puternic atacate si uscate se taie si se distrug prin  ardere;

♦ Lastarii atacati care s-au uscat vor fi eliminati din coroana prin taiere si distruși prin ardere;

♦  Utilizarea la tăierea pomilor a masticului  (de taiat), care protejează/sigileaza rănile de eventualele infecții si ajuta la o cicatrizare rapida;

♦ Toate fructele mumificate se elimina obligatoriu (in permanenta pe tot timpul anului), din coroana;

♦ Fructele atacate si mumificate căzute pe sol se aduna in totalitate sau se ingroapa adanc, prin mobilizarea adanca a solului (cazma, aratura);

♦ Tăierea de fructificare anuala este obligatorie, pentru a împiedica îndesirea excesiva a ramurilor si a permite o buna circulație a aerului in coronament;

♦ Aplicam tratamente cu produse cuprice in perioada de repaus vegetativ la cais;

♦ Tratamente cu fungicide specifice omologate.

 

Fungicide/substante active  utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea moniliozelor:

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente preventive iarna (tratamente in perioada de repaus „la negru”) cu produse fungicide cuprice: Trumf 40 WG; Champ 77 WG (50 % cupru metalic din hidroxid de cupru); Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic); etc.

 

II. Tratamente  in vegetatie:

–  Tratamente preventive cu produse fungicide de contact:  Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic), etc.

–  Tratamente preventive cu produse fungicide sistemice/translaminare:

1. Produse-fungicide din categoria botryticidelor: Switch (25% fludioxonil + 37.5% ciprodinil), Teldor 500 SC (fenhexamid 500 g/l);  Chorus 50 (500 g/kg ciprodinil), Signum (26,7 % boscalid +6,7 % piraclostrobin), etc.
2. Produse-fungicide din categoria triazolilor:   Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l); Score 250 (250 g/l difenoconazol), Topas (100 g/l penconazol), etc.
3. Fungicide eficiente: Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l), etc.

 

Atentie !!!

Tratamentele se fac la acoperire inca din:

– fenofaza de dezmugurit cu produse de contact:  Cuproxat Flowable  (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic);

– fenofaza de buton alb cu:  Signum sau Switch;

– fenofaza „in plina floare” cu:  Teldor 500 SC,  Chorus 50, Switch.

Tratamentele se repeta la 5 zile (daca ploua)-7 zile (daca nu ploua).

“Intotdeauna cititi si utilizati fungicidul – conform recomandarilor  de pe eticheta”

Verificati atent pe eticheta pesticidelor:  Perioada de aplicare-fenofaza (BBCH) si Timpul de pauza  (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete Timpul de Pauza pana la recoltare.

Etichete: Monilinia, Monilinia fructicola, Monilinia fructigena, Monilinia laxa, monilioza

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul