Horticultorul.ro

Cultura de Afin are o dificultate medie, dar poate fi realizata cu usurinta daca se respecta:  tehnologia de cultura si efectuarea la timp a lucrarilor necesare, in vederea obtinerii unor recolte bogate, constante si de calitate. Plantele de Afin  au nevoi speciale  fata de factorii eco-pedologici si climatici.

Afinul de cultura  (Vaccinium corymbosum) este un arbust fructifer exotic, originar din America de Nord, de la care se  utilizează fructele comestibile -afinele, care sunt de tip baca; de 1-2,5 cm diametru, greutate 1 g/fruct, cu forma sferica sau sferic-turtita, culoare albastra, acoperite cu pruina. Afinele de cultura sunt suculente si au un gust ce variaza in functie de soi, cu aroma specifica (gust si aroma excelente, intr-un echilibru perfect).  O planta matura de afin poate da circa 2-3 kg de fructe, in funcție de soiul, varsta plantei si agrotehnica aplicata.

 

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTURA DE AFIN 

Temperatura  –  afinul de cultura este o planta ce prefera temperaturi (temperatura optima in vegetatie) in intervalul 20 … 30ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 6ºC, iar cea maxima absoluta de 40ºC (in acest interval plantele cresc si se dezvolta, iar fotosinteza are loc). In perioada de repaus, afinul de cultura suporta temperaturi negative pana la -28 … -32 ºC (la temperaturi <-28 ºC pot fi afectatii mugurii de rod si astfel plantele in perioada de vegetatie  – doar vor vegeta, fara a produce fructe, in functie de soi. Florile sunt afectate de temperaturile < -1 ºC.

Lumina – afinul de cultura vegeteaza si fructifica abundent  in conditii de lumina (locuri insorite – temperament de lumina). Totusi, planta vegeteaza bine si in conditii de semiumbra, dar dezvolta internoduri ceva mai lungi si fructifica mai slab.

Umiditatea (apa): afinul prefera solul/substratul reavan. Lipsa apei/seceta chiar si pentru perioade scurte (1-2 saptamani) poate conduce la afectarea grava a plantelor (aceasta se observa prin arsuri puternice pe frunze) sau chiar moartea/uscarea acestora. Necesitatea permanenta de a mentine substratul reavan se datoreza inradacinarii superficiale si a faptului ca radacinile sale nu prezinta perișori absorbanti.

Plantele de afin nu tolereaza excesul de umiditate in substrat, motiv pentru care udarea se face moderat si nu excesiv, iar substratul trebuie sa fie bine drenat.

Foarte importanta este apa utilizata la udat/irigat. Aceasta trebuie sa aiba un pH slab acid (5,9-6,8), un continut scazut de saruri si minerale „carbonati” (sau sa nu contina), o temperatura egala cu temperatura exterioara in care vegeteaza plantele. Ideala pentru udat afinul de cultura este apa de ploaie colectata cu instalații dedicate si stocata.

Norma de udare/cantitatea de apa folosita la udare, variaza in functie de varsta plantelor, fenofaza, temperaturile exterioare si poate fi intre  170-280 m³/ha.

Solul – afinul se cultura prefera solurile cu un pH acid (4,5-5,5), un continut ridicat in materie organica, reavene, fara carbonati si bine drenate (nu suporta excesul de umiditate – baltirea apei).

Afinul de cultura nu suporta seceta, solul trebuie sa fie in permanenta reavan – se recomanda obligatoriu irigarea prin picurare;

Reactia solului: afinul de cultura prefera solurile acidofile, cu un pH de 4,5-5,5. Pentru a mentine un pH acid  in permanenta, se poate face aplicarea anuala (toamna) a amendamentelor de tip Sulf pulbere  (99 %) circa 100-150 kg/ha (cca. 50-100 g/planta, in funcție de cantitatea de carbonați prezenta in apa de udat, in sol si de pH-ul solului identificat prin  analize).

Atentie !!! Aplicarea amendamentelor cu Sulf se face intotdeauna urmand instructiunile de pe eticheta produsului.

 

CULTURA AFINULUI

Afinul de cultura  (Vaccinium corymbosum) este o specie arbustiva (arbust fructifer), a carei inaltime ajunge la 1-2  metri, iar diametrul tufei la 1-1,5 m, in apropierea vârstei de 5 – 6 ani.

Cultura de afin poate fi mentinuta pana la 15-20 ani, dupa care plantele/plantatia intra in declin.

Soiuri de AFIN de CULTURA: 

Soiurile de  afin sunt  autofertile, dar polenizarea cu soiuri straine va conduce la obtinerea de fructe ceva mai mari . Polenizarea la afin este entomofila (se realizeaza cu ajutorul bondarilor, albinelor, etc.).

Dintre soiurile de afin de cultura  (Vaccinium corymbosum)  frecvent întâlnite enumeram:

• Duke – fructele au culoarea albastru-deschis, marimea fructelor este medie spre mare, infloreste mai tarziu (fapt ce ajuta la evitarea ingheturilor de revenire), dar maturarea fructelor este timpurie (iunie), productivitate mare;
• BlueRay– fructele au culoarea albastra si o calitate excelenta, dulci-usor acidulate, mari, maturarea fructelor este semitimpurie (dupa 25 iunie-iulie). Soiul de afin de cultura ‚BlueRay’ este viguros si foarte productiv;
• Coville – fructe de culoare albastru-inchis acoperite cu pruina, de o calitate excelenta, foarte mari. Maturarea fructelor este mijlociu-tarzie (15 iulie -septembrie). Soiul de afin de cultura Coville’ este viguros si productiv (Vezi fig. 1);
• Bluecrop, Delicia, Simultan, Augusta, Elliot, Azur, etc.

 Infiintarea culturii de Afin de Cultura

Culturile de afin  (Vaccinium corymbosum) se infiinteaza pe terenurile ale caror caracteristici rezultate in urma analizelor de sol permit susținerea plantelor acidofile.

In situatia in care se doreste scaderea pH-ului solului, pentru a fi posibila cultura de afin, se pot utiliza amendamente cu Sulf pulbere  (>99 % sulf) aplicate toamna. Scaderea pH-ului solului utilizand amendamentele cu Sulf pulbere, poate sa dureze 6-24 luni, in funtie de cate unitati trebuie scazute. In general, pentru a scadea pH-ul cu 0,2 unitati sunt necesare cca. 25-50 kg amendament de Sulf/ha, iar scaderea va avea loc in aproximativ 3 luni.

Atentie !!! Aplicarea amendamentelor cu Sulf se face intotdeauna urmand instructiunile de pe eticheta produsului.

Plantarea Afinului

Infiintarea culturii de afin se face utilizand plante bine dezvoltate, produse la ghiveci (material de plantat certificat, cu pamant pe radacini), in varsta de 2-3 ani.

In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 2.223 plante / ha (pentru o distanta de 3 m intre randuri si 1,5 m intre plante pe rand).

Este de preferat sa plantam afinul de cultura  toamna (dupa intrarea in repaus vegetativ complet, la 2 saptamani dupa ce au cazut frunzele) sau primavara devreme (inainte de pornirea in vegetatie).

Pregatirea terenului pentru plantare  consta in:

Scarificarea terenului in cruce, la o adancime de 50-60  este recomandata, aceasta  înlocuiește cu succes lucrarea de desfundat la 40 cm.

Mobilizarea adanca a solului  printr-o arătura la 35 cm, ocazie cu care se va face si incorporarea a ingrasamintelor organice (gunoi de grajd bine fermentat „mranita” 10 t/Ha);

Nivelarea terenului cu ajutorul frezei, motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).

Moduri de plantare/infiintare a culturii de afin:

• Plantarea in gropi de 40 x 40 x 40 (sau 50x50x50). Pentru plantare ca adaos in jurul plantelor  nu se va utiliza sol. Se foloseste la plantare ca adaos in jurul plantelor un amestec organic format  din parti egale din rumegus descompus de rasinoase & turba acida (se poate adauga si mranita 10-15%). Distanta de plantare intre randuri este de 2,5-3 m, iar cea intre plante pe rand 1-1,5 m, in functie de vigoarea soiului.
• Plantarea in santuri de 50 latime x 50 adancime. Pentru plantare ca adaos in jurul plantelor  nu se va utiliza sol. Se foloseste la plantare  un amestec organic format  din parti egale din rumegus descompus de rasinoase & turba acida (se poate adauga si mranita 10-15%), care se va introduce in sant (pentru a reduce costurile se poate introduce in sant doar rumegus, iar amestecul cu turba se va utiliza doar in jurul plantelor). Distanta de plantare intre randuri este de 2,5-3 m, iar cea intre plante pe rand 1-1,5 m, in functie de vigoarea soiului.
• Plantarea pe biloane inaltate 35 cm, cu baza de 1 m, iar in partea superioara de 0,5 m. In constructia bilonului se foloseste amestecul format din: 1 parte sol : 1 parte rumegus de rasinoase : 1 parte turba acida (se poate adauga si mranita 10-15%). Se foloseste la plantare in jurul plantelor (in groapa de 35 x 35 x 35 efectuata in bilon)  un amestec organic, format  in parti egale din: rumegus descompus de rasinoase & turba acida (se poate adauga si mranita 10-15%). Distanta de plantare intre randuri este de 2,5-3 m, iar cea intre plante pe rand 1-1,5 m, in functie de vigoarea soiului. La acest tip de cultura se practica frecvent mulcirea cu agrotextil, care acopera integral bilonul.

 

Dupa plantare, se va proceda la adaugarea unui strat de mulci (50 cm de o parte si de alta a randului) gros de 10 cm, din rumegus de rasinoase (brad, molid), iar peste acesta se vor aplica doua (2) linii de irigare prin picurare (furtun de picurare), de o parte si de alta a randului.

Mulcirea se mai poate efectua si cu folia de agrotextil, iar sistemul de irigare prin picurare va fi amplasat sub folia de agrotextil.

Afinul se ingroapa (planteaza) la acelasi nivel cu cel din ghiveciul de origine (daca urmeaza  si mulcirea cu 10 cm de rumegus) sau cu 3-4 cm mai adanc – daca se va mulcii doar cu agrotextil. Atentie !!! o plantare prea adanca poate afecta cresterile viitoare (plantele raman mici si au cresteri reduse).

Stratul de mulci se aplica pe 50-60 cm de o parte si de alta a randului de afin (o banda de 1 m de-a lungul randului, Vezi fig.).

LUCRARI DE INGRIJIRE LA CULTURA DE AFIN

Completarea golurilor este necesara, intrucat din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna tarziu sau primavara devreme, preferabil cu plante de 5 ani crescute la ghiveci de 60-90 litri.

Intervalul dintre randuri exceptand 50-60 cm de o parte si de alta a randurilor (care este mulcit) se poate menține înierbat (Vezi fig.). Pentru aceasta zona vom efectua cositul periodic.

Periodic, pentru combaterea buruienilor se poate efectua plivirea eventualelor buruieni din imediata apropiere a plantelor, prasitul manual, erbicidarea totala utilizand aparatoarea pentru erbicidare (palnie clopot pentru erbicidat).

TAIEREA AFINULUI DE CULTURA

Mugurii de rod/floriferi sunt prezenti in in partea superioara a ramurilor. Mugurii floriferi au forma rotunda-ovala si sunt bine evidențiați si usor de observat.

Atentie !!! Taierea in uscat la afin (inainte de pornirea in vegetatie „umflarea mugurilor”)  se efectueaza stric primavara devreme, altfel exista riscul ca plantele taiate sa se usuce.

Lucrari in verde (taieri in verde): In primii 1-3 ani de la plantare, pe perioada sezonului de vegetatie, se va proceda la ciupirea reperata a varfului  lastarilor tineri-erbacei, când aceștia ajung la 20-25 cm. Lucrarea in verde de ciupire se efectueaza pana cel tarziu la sfarsit de iunie-10 iulie (in funcție de lungimea sezonului de vegetație), dupa care nu se mai intervine, intrucat este necesar un timp suficient pentru maturarea lemnului si diferentierea mugurilor de rod. Lucrarea in verde de ciupire este importanta, intrucat contribuie la îndesirea tufei si îngroșarea tulpinilor într-o perioada cat mai scurta, ajungandu-se rapid la recolte bogate si de calitate.

 

Taierea de formare in uscat (in repaus vegetativ total) la afinul de cultura

Primavara devreme (20 februarie-10 martie), dupa plantare cresterile anuale se vor scurta/taia la 4 muguri (cca. 20 cm) pentru a stimula îndesirea tufei.

Prin taierile de formare ale tufei efectuate in primii ani, se urmareste stimularea aparitiei de noi lastari din zona coletului, pana la atingerea unui numar de cca. 10-15 tulpini/planta.

Primavara, in primii ani (1-2 ani de la infiintarea culturii), dupa plantare, daca plantele vegeteaza slab (fenomen intalnit adesea), nu se recomanda pastrarea de ramuri cu muguri de rod/floriferi. Astfel, primavara se recurge la inlaturarea ramurilor purtatoare de rod prin taiere – pe cat posibil, stimuland astfel ramificarea si formarea unei tufe dese, ce va da productii optime si constante in anii urmatori.

 

 

Afinul de cultura fructifica bine incepand din anul 2-3 de la plantare, iar productia maxima o are la 4-5 ani de la plantare (pe tulpinile ce trec de 6 ani productia scade).

Taierea de rodire in  uscat (in repaus vegetativ)  la afinul de cultura  se efectuează in uscat (in perioada de repaus vegetativ), primavara devreme, 20 februarie -10 martie.

Prin taierea in uscat, se urmareste in permanenta evitarea supraincarcarii cu afine a plantelor de afin (fenomen frecvent intalnit).

Odata cu imbatranirea tulpinilor (dupa cca. 6 ani), se incepe inlocuirea treptata a acestora (cate 3-4/an) cu unele noi (ce apar din zona coletului). Lucrarea se impune, intrucat productia scade.

In urma taierii, eliminam lastarii/tulpinile  epuizate (imbatranite de peste 5-6 ani); deteriorate (rupte, spintecate), uscate, afectate, deformate, debile (de vigoare slaba), subtiri, portiunile din varf uscate, etc.

 

 

Irigarea prin picurare la afin este obligatorie pentru a mentine substratul  reavan, pentru a prevenii afectarea frunzelor (apar rapid arsuri), lastarilor,  uscarea prematura a plantelor, pentru a facilita diferentierea de muguri floriferi/de rod si pentru a  obtine fructe de calitate. Irigarea se va face in permanenta  in sezonul de vegetatie, chiar daca ploua, astfel incat substratul sa fie mentinut reavan.

Norma de udare/cantitatea de apa folosita la udare, variaza in functie de varsta plantelor, fenofaza, temperaturile exterioare si poate fi intre  170-280 m³/ha.

Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala, prin  administrarea de îngrășăminte hidrosolubile sau lichide.

Cand udam plantele de afin

♦  In lunile de primavara si toamna udarea afinului se va efectua preferabil dimineața;

♦  In lunile calduroase de vara udarea se va face preferabil seara si noaptea.

Fertilizarea anuala  la cultura de afin

Fertilizarea la afinul cultivat este obligatorie, intrucat substratul organic de cultura, adaugat la plantare este sarac in elemente nutritive (exceptand situatia in care a fost adaugata mranita in proportie de 10-15 %), se realizeaza fazial, doar cu fertilizanti (ingrasaminte) ce nu conduc la ridicarea valorii pH-ului. In comert se gasesc fertilizanti pentru plante acidofile, asa cum este si afinul, iar modul de administrare si doza recomandata pentru afin se poate afla cu usurinta de pe eticheta.

Fertilizarea faziala se poate face pe parcursul sezonului de vegetație (pana in 15 iulie), utilizând fertilizanți  granulati, hidrosolubili sau lichizi, administrați prin intermediul sistemului de irigare prin picurare.

Se pot face si fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive, necesar plantelor de afin si combaterea carentelor/clorozelor.

Fertilizarea se poate face utilizand tehnologii si produse de la: YARA.

Atentie !!! Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program/tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu  rezerva de elemente nutritive din substrat, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se intocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

Dintre fertilizantii utilizati pot fi:

• Cei cu actiune acidifianta (scad pH-ul) asupra substratului: Uree= CO(NH₂)₂, Sulfat de Amoniu= (NH₄)₂SO₄, Azotat de Amoniu=NH₄NO₂, etc;
• Cei cu actiune neutra (nu schimba pH-ul substratului): Superfosfat = P₂O₅, etc;
• Ingrasaminte complexe specifice plantelor acidofile – de tip NPK (Mg, S) care au o actiune neutra sau acidifianta.

Recoltarea fructelor de afin

Afinul de cultura intra pe rod la cca. 2-3 ani de la înființarea culturii, iar la vârsta de 5 ani productia este maxima.

Recoltarea se poate face esalonat din numeroase treceri (4-6 treceri, intrucat fructele se coc esalonat) la interval de 7 zile.

Fructele se pastreaza o lunga perioada de timp 2-4 saptamani in depozite frigorifice la cca. 2°C.

Fructele de afin de cultura  (Vaccinium corymbosum) sunt fructe de tip baca, mari de 1-2,5 cm, greutate 0,5-2,5 g/fruct, cu forma sferica sau sferic-turtita. Culoarea afinelor de cultura este albastra acoperite cu pruina. Afinele de cultura sunt suculente si au un gust ce variaza in functie de soi, cu aroma specifica (gust si aroma excelente, intr-un echilibru perfect). Afinele de cultura se recolteaza la maturitate, pe toata perioada verii.

Afinele de cultura se consuma in stare proaspata sau conservate in preparate ca: gem, dulceata, sirop, bauturi racoritoare, lichior, ceai de fructe de padure (fructe uscate-deshidratate), fructe deshidratate, fructe congelate, etc.

Afinele de cultura sunt bogate in: Antioxidanti: (2.400-5.200 μ mol TE /100g,  ORAC- Oxygen Radical Absorption Capacity Value); Antociani (208 mg /100g), resveratrol, vitamine (A, C, B6) si saruri minerale (continutul elementelor poate varia in sunctie de soi).

Daunatori: 

Musca afinului (Rhagoletis pomonella);  Afide – paduchi de plante; Omizi (Archips rosana); Soareci; Cartite; Grauri; Caprioare; Iepuri;  Carabusul de Mai – Viermi albi (Melolontha melolontha); Cicada afinului (Scaphytopius magdalensis sin. Scaphytopius vaccinium);  Cicada gheboasa a pomilor (Ceresa bubalus); Gargarita mugurilor, florilor, frunzelor (Sciaphobus squalidus); Gargarita florilor de afin (Anthonomus musculus);  Gargarita fructelor de afin (Conotrachelus nenuphar);  Viermele fructelor de afin (Mineola vaccinii sin. Acrobasis vaccinii);  Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus); Paduchele testos al prunului (Eulecanium corni); Paduchi testosi (Diaspidiotus ancylus); Musculita cu aripi patate la cires (Drosophila suzukii);  Cotarul verde (Operophtera brumata); Cotar (Operophtera bruceata); Viermele radacinilor de afin (Rhabdopterus picipes);  Acarianul mugurilor de afin (Aceria vaccinii); etc.

Boli:

Micoze: Mumifierea fructelor/Monilioza (Monilinia vaccinii-corymbosi);  Putregaiul cenusiu – Mucegaiul ramurilor, florilor si fructelor  (Botrytis cinerea); Mucegaiul prafos (Microsphaera penicillata var. vaccinii);   Cancerul tulpinilor (Fusicoccum putrefaciens sin. Godronia cassandrae); Arsura ramurilor (Phomopsis vaccinii); Antracnoza afinului (Gloeosporium fructigenum sin. Colletotrichum gloeosporioides); Septorioza afinului (Septoria albopunctata); Inrosirea frunzelor (Exobasidium vaccinii); Rugina frunzelor de afin (Pucciniastrum myrtilli sin. Pucciniastrum vaccinii); Cancerul coryneum (Coryneum microstictum); Cancerul tulpinilor de afin (Botryosphaeria corticis); Cancerul fusicocum (Fusicoccum putrefaciens); Maturi de vrajitoare la afin (Pucciniastrum goeppertianum sin. Calyptospora goeppertiana) etc. Bacterioze: Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Cancerul bacterian al tulpinilor (Pseudomonas syringae); Gale prolifertate din muguri (Nocardia vaccinii); etc. Viroze: Mozaicul afinului (Blueberry Mosaic);  Piticirea-Nanismul afinului (Blueberry Stunt); Matura de vrajitoare (Witches-Broom Virus); Patarea inelara rosie (Red Ringspot); Patarea inelara necrotica (Necrotic Ringspot); Boala Shoestring (Shoestring disease) etc.

Etichete: afin, afin american, afini, afinii, afinul de cultura, cultivare afin, cultura de afin

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul