Horticultorul.ro

Cultura de Afin la ghiveci – container are o dificultate medie-usoara, dar poate fi realizata cu usurinta daca se respecta:  tehnologia de cultura si efectuarea la timp a lucrarilor necesare in vederea obtinerii unor recolte bogate, constante si de calitate. Plantele de Afin  au nevoi speciale  fata de factorii eco-pedologici si climatici.

Cultura afinului (Vaccinium corymbosum) la container/ghiveci se realizeaza in zonele unde pH-ul solului nu permite cultura  (este o planta acidofila, creste si se dezvolta doar pe soluri cu pH acid).

Afinul de cultura  (Vaccinium corymbosum) este un arbust fructifer exotic, originar din America de Nord, de la care se  utilizează fructele comestibile -afinele, care sunt de tip baca. Afinele au 1-2,5 cm diametru, greutate 1 g/fruct, cu forma sferica sau sferic-turtita, culoare albastra acoperite cu pruina. Fructele de afin de cultura sunt suculente si au un gust ce variaza in functie de soi, cu aroma specifica (gust si aroma excelente, intr-un echilibru perfect).  O planta matura de afin cultivata la ghiveci  poate da circa 1-3 kg de fructe, in funcție de soiul si varsta plantei.

 

 

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTURA DE AFIN 

Temperatura  –  afinul de cultura este o planta ce prefera temperaturi (temperatura optima in vegetatie) in intervalul 20 … 30ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 6ºC, iar cea maxima absoluta de 40ºC (in acest interval plantele cresc si se dezvolta, iar fotosinteza are loc). In perioada de repaus, afinul de cultura suporta temperaturi negative pana la -28 … -32 ºC (la temperaturi <-28 ºC pot fi afectatii mugurii de rod si astfel plantele in perioada de vegetatie  – doar vor vegeta, dar fara a produce fructe) in functie de soi. Florile sunt afectate de temperaturile < -1 ºC.

Lumina – afinul de cultura vegeteaza si fructifica abundent  in conditii de lumina (locuri insorite – temperament de lumina). Totusi, planta vegeteaza bine si in conditii de semiumbra, dar dezvolta internoduri ceva mai lungi si fructifica mai slab.

Umiditatea (apa): afinul prefera solul/substratul reavan. Lipsa apei/seceta chiar si pentru perioade scurte (1-2 saptamani) poate conduce la afectarea grava a plantelor (se observa prin arsuri puternice pe frunze) sau chiar moartea/uscarea acestora. Necesitatea permanenta de a mentine substratul reavan se datoreza inradacinarii superficiale si a faptului ca radacinile sale nu prezinta perișori absorbanti.

Planta de afin nu tolereaza excesul de umiditate in substrat, motiv pentru care udarea se face moderat si nu excesiv.

Atentie !!! Intrucat este o cultura la container, udarea prin picurare este obligatorie chiar daca avem precipitatii (șansele ca precipitatiile sa asigure cantitatile suficiente la nivelul substratului din ghivece/containere sunt mici).

Foarte importanta este apa utilizata la udat/irigat. Aceasta trebuie sa aiba un pH slab acid (5,9-6,8), un continut scazut de saruri si minerale „carbonati” (sau sa nu contina), o temperatura egala cu temperatura exterioara in care vegeteaza plantele. Ideala pentru udat afinul de cultura este apa de ploaie colectata cu instalații dedicate si stocata.

Norma de udare/cantitatea de apa necesara pentru o planta/un ghiveci pe zi este de 1-2 litri in funcție de:

-temperaturile exterioare;

-fenofaza;

-marimea ghiveciului/vasului/containerului;

-compoziția substratului, etc.

Udarea se poate face o data la 2 sau la 3 zile in functie de temperaturile exterioare, fiind necesari circa 20-40 m³/ha.

Substratul de cultura: trebuie sa fie bogat in materie organica, sa asigure in pH acid o lunga perioada de timp si sa fie bine drenat.

Se utilizeaza mai multe variante de amestec pentru obtinerea substratului de cultura:

Varianta I:  45 % Turba acida : 45 % Rumegus de rasinoase (molid, brad) : 10 %  ^*Perlit

^*perlitul  asigura retinerea/mentinerea umidității substratului o perioada mai lunga. Totusi, utilizarea unui procent mai mare de perlit in amestec va influenta negativ pH-ul pentru cultura de afin;

Varianta II.  50 % Turba acida : 50 % Rumegus de rasinoase (molid, brad);

Varianta III:  33 % Turba acida : 33 % Rumegus de rasinoase (molid, brad) : 34 % Litiera de rasinoase; etc.

Atentie !!! Exista  situatii cand la cativa ani de la infiintarea cuturii, substratul (de la suprafata) devine impermeabil pentru apa, iar aceasta nu mai ajunge la radacini. Putem rezolva aceasta deficienta prin strapungerea substratului cu grija pana aproape de fundul ghiveciului cu o tija de metal de cca 1 cm diametru (efectuam cca 10-15 strapungeri/ghiveci, repartizate uniform).

Reactia substratului: afinul de cultura prefera substraturile acidofile, cu un pH de 4,5-5. Pentru a mentine un pH acid  in permanenta, se recomanda aplicarea primavara devreme a amendamentelor de tip Sulf pulbere  (85-90 %) circa 50-90 g/planta/ghiveci de 50 litri (in funcție de cantitatea de carbonați prezenta in apa de udat si de pH-ul substratului).

CULTURA AFINULUI LA GHIVECE/CONTAINERE 

Afinul de cultura  (Vaccinium corymbosum) este o specie arbustiva (arbust fructifer), a carei inaltime ajunge la 1-2  metri (1-1,5 m la ghiveci), iar diametrul tufei la 1-1,5 m (1 m la ghiceci), in apropierea vârstei de 5 -6 ani.

Cultura de afin la ghiveci este mentinuta pana la 10-15 ani, dupa care plantele intra in declin.

Soiuri de AFIN de CULTURA: 

Soiurile de  afin sunt  autofertile, dar polenizarea cu soiuri straine va conduce la obtinerea de fructe ceva mai mari . Polenizarea la afin este entomofila (se realizeaza cu ajutorul bondarilor, albinelor, etc.).

Dintre soiurile de afin de cultura  (Vaccinium corymbosum)  frecvent întâlnite enumeram:

• Duke – fructele au culoarea albastru-deschis, marimea fructelor este medie spre mare, infloreste mai tarziu (fapt ce ajuta la evitarea ingheturilor de revenire), dar maturarea fructelor este timpurie (iunie), productivitate mare;
• BlueRay– fructele au culoarea albastra si o calitate excelenta, dulci-usor acidulate, mari, maturarea fructelor este semitimpurie (dupa 25 iunie-iulie). Soiul de afin de cultura ‚BlueRay’ este viguros si foarte productiv;
• Coville – fructe de culoare albastru-inchis acoperite cu pruina, de o calitate excelenta, foarte mari. Maturarea fructelor este mijlociu-tarzie (15 iulie -septembrie). Soiul de afin de cultura Coville’ este viguros si productiv (Vezi fig. 1);
• Bluecrop, Delicia, Simultan, Augusta, Elliot, Azur, etc.

 Infiintarea culturii de Afin de Cultura la Containere/Ghivece/Vase de Cultura

Culturile de afin  (Vaccinium corymbosum) la container se infiinteaza acolo unde pH-ul solului nu permite cultivarea (este o planta acidofila) directa sau in scop ornamental.

Plantarea Afinului

Infiintarea culturii de afin la ghivece se face utilizand plante produse la ghiveci (material de plantat certificat, cu pamant pe radacini) in varsta de 2-3 ani.

In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 2.666 plante / ha (pentru o distanta de 2,5 m intre randuri si 1,5 m intre plante pe rand).

Atentie !!! Pentru o productie mai ridicata (tufa deasa),  la un ghiveci mare de 60-90 litru se pot planta si 2 plante/ghiveci.

Pozitionarea ghivecelor se face in functie de vigoarea tufelor-plantelor, la distanta de cca. 2,5-3 m intre randuri si 1,5 m intre plante pe rand (1 m intre marginile ghivecelor).

Este de preferat sa plantam afinul de cultura  toamna (dupa intrarea in repaus vegetativ complet, la 2 saptamani dupa ce au cazut frunzele) sau primavara devreme (inainte de pornirea in vegetatie).

Ghivecele in care plantam afinul de cultura trebuie sa aiba 60-90 litri si se recomanda ca acestea sa fie mai mult late decat inalte, intrucat sistemul radicular al afinului de cultura se dezvolta in special pe orizontala (peste 45 cm diametru) si mai putin pe verticala (40-45 cm). Ideale sunt vasele rotunde pentru prepararea mortarului (cuva din plastic rotunda pentru mortar) de 60-90 litri. Se mai practica si cultura intensiva la ghivece de 10-20 litri, dar aceasta cultura da randament o perioada mai scurta de timp (cativa ani).

Pentru a asigura drenajul optim in fundul ghiveciului se fac numeroase gauri  (0,7 cm diametru), iar peste acestea inainte de a introduce substratul se va aplica la fiecare gaura un ciob ceramic așezat cu partea concava in jos.

Afinul se ingroapa (planteaza) la acelasi nivel cu cel din ghiveciul de origine (Vezi fig., o plantare mai adanca poate afecta cresterile viitoare „plantele raman mici si au cresteri reduse”).

Ghivecele nu se amplaseaza direct pe sol, pentru a impiedica astuparea gaurilor de la baza lui. Pentru a prevenii infundarea in timp a gaurilor si pentru combaterea usoara a buruienilor: ghivecele se pot aseza pe caramizi (daca este o cultura mica in gradina) sau peste o folie de mulcire de tip agrotextil peste care s-a asezat un strat de pietricele;

Dupa plantare, se va instala obligatoriu un sistem de irigare prin picurare adaptat la ghivece care va uda optim fiecare ghiveci in parte;

LUCRARI DE INGRIJIRE LA CULTURA DE AFIN

Completarea golurilor este necesara, intrucat din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna tarziu sau primavara devreme.

Intervalul dintre randuri exceptand 50 cm de o parte si de alta a ghivecelor se va menține înierbat. Pentru aceasta zona vom efectua cositul periodic.

Periodic, se va efectua plivirea eventualelor buruieni care pot sa apara in ghivece.

Dupa 3-4 ani, substratul din ghivece se taseaza (coboara impreuna cu planta spre baza ghiveciului) reducandu-se in functie de tipul de substrat folosit  la aproape 60 % din inaltimea initiala. Pentru a ridica plantele este necesar ca primavara devreme, plantele sa fie scoase din fiecare ghiveci in parte (planta & substratul conectat la radacinile acesteia) si sa se adauge in partea de jos a ghiveciului substrat nou, astfel incat plantele sa fie ridicate/pozitionate in zona superioara a ghiveciului (la cativa cm sub buza ghiveciului). Toata aceasta ridicare se face cu grija, fara a deranja planta si substratul initial.

 

TAIEREA AFINULUI DE CULTURA

Mugurii de rod/floriferi sunt prezenti in in partea superioara a ramurilor. Mugurii floriferi au forma rotunda-ovala si sunt bine evidențiați si usor de observat.

Lucrari in verde (taieri in verde): In primii 1-3 ani de la plantare, pe perioada sezonului de vegetatie, se va proceda la ciupirea reperata a varfului  lastarilor tineri-erbacei când aceștia ajung la 20-25 cm. Lucrarea in verde de ciupire se efectueaza pana cel tarziu sfarsit de iunie-10 iulie (in funcție de lungimea sezonului de vegetație), dupa care nu se mai intervine intrucat este necesar un timp suficient pentru maturarea lemnului si diferentierea mugurilor de rod. Lucrarea in verde de ciupire este importanta, intrucat contribuie la îndesirea tufei si îngroșarea tulpinilor într-o perioada cat mai scurta, ajungandu-se rapid la recolte bogate si de calitate.

Taierea de formare in uscat (in repaus vegetativ total) la afinul de cultura

Primavara devreme (in uscat, inainte de umflarea mugurilor), dupa plantare (an I) cresterile anuale se vor scurta/taia la 4 muguri (cca. 20 cm) pentru a stimula îndesirea tufei.

Prin taierile de formare a tufei efectuate in primii ani se urmareste stimularea aparitiei de noi lastari din zona coletului, pana la atingerea unui numar de cca. 10-15 tulpini/planta.

Primavara devreme (sfarsit de februarie-inceput de martie), in primii ani (1-2 ani de la infiintarea culturii), dupa plantare, daca plantele vegeteaza slab (fenomen prezent adesea la cultura in ghivece), nu se recomanda pastrarea de ramuri cu muguri de rod/floriferi. Astfel, primavara se recurge la inlaturarea ramurilor purtatoare de rod prin taiere – pe cat posibil, stimuland astfel ramificarea si formarea unei tufe dese, ce va da productii optime si constante in anii urmatori. 

Afinul de cultura fructifica bine  incepand din anul 3 de la plantare, iar productia maxima o are la 4-5 ani de la plantare (pe tulpinile ce trec de 6 ani productia scade).

Atentie !!! Taierea in uscat la afin (inainte de pornirea in vegetatie „umflarea mugurilor”)  se efectueaza stric primavara devreme, altfel exista riscul ca plantele taiate sa se usuce.

Taierea de rodire in  uscat (in repaus vegetativ total)  la afinul de cultura  se efectuează in uscat (in perioada de repaus vegetativ), primavara devreme, 20 februarie -10 martie.

Prin taierea in uscat (primavara devreme inainte de umflarea mugurilor), se urmareste in permanenta evitarea supraincarcarii cu afine a plantelor de afin (fenomen frecvent intalnit).

Odata cu imbatranirea tulpinilor (dupa cca. 6 ani), se incepe inlocuirea treptata a acestora (cate 2-3 tulpini/an) cu unele noi (ce apar din zona coletului). Lucrarea se impune, intrucat productia pe tulpinile imbatranite (> 6 ani) scade.

In urma taierii, eliminam lastarii/tulpinile  epuizate (imbatranite de peste 5-6 ani); deteriorate (rupte, spintecate); uscate, afectate; deformate; debile (de vigoare slaba); subtiri; portiunile din varf uscate; etc.

Atentie !!! Taierea in uscat la afin (inainte de pornirea in vegetatie „umflarea mugurilor”)  se efectueaza stric primavara devreme, altfel exista riscul ca plantele taiate sa se usuce.

Irigarea prin picurare la afin este obligatorie pentru a mentine substratul  reavan, pentru a prevenii afectarea frunzelor (apar rapid arsuri), lastarilor,  uscarea prematura a plantelor, pentru a facilita diferentierea de muguri floriferi/de rod si pentru a  obtine fructe de calitate. Irigarea se va face in permanenta  in sezonul de vegetatie, chiar daca ploua, astfel incat substratul sa fie mentinut reavan.

Norma de udare/cantitatea de apa necesara si administrata prin irigarea prin picurare pentru o planta/un ghiveci pe zi este de 1-2 litri sau mai mult (in functie de temperaturile exterioare, masa foliara,  fenofaza, marimea ghiveciului, compoziția substratului, etc.). Udarea se poate face o data la 2 sau la 3 zile, in functie de temperaturile exterioare, fiind necesari circa 20-40 m³/ha.

Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala, prin  administrarea de îngrășăminte hidrosolubile.

Ghivecele vor fi monitorizate si in perioada de repaus vegetativ, iar daca ne confruntam cu seceta extrema si uscarea substratului (substrat uscat), putem intervenii cu o udare moderata in perioadele cand temperaturile exterioare trec de 5-7 ºC.

Cand udam plantele de afin

♦  In lunile de primavara si toamna udarea afinului se va efectua preferabil dimineața;

♦  In lunile calduroase de vara udarea se va face preferabil seara si noaptea.

Fertilizarea anuala faziala la cultura de afin

Fertilizarea la afinul cultivat la ghiveci/container este obligatorie, intrucat substratul de cultura este sarac in elemente nutritive, se realizeaza fazial, doar cu fertilizanti (ingrasaminte) ce nu conduc la ridicarea valorii pH-ului. In comert se gasesc fertilizanti pentru plante acidofile, asa cum este si afinul, iar modul de administrare si doza recomandata pentru afin se poate afla cu usurinta de pe eticheta.

Fertilizarea faziala se poate face pe parcursul sezonului de vegetație (pana in 15 iulie cel tarziu), utilizând fertilizanți  granulati, hidrosolubili sau lichizi, administrați prin intermediul sistemului de irigare prin picurare.

Se pot face si fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive, necesar plantelor de afin si combaterea carentelor/clorozelor.

Fertilizarea se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii de afin la ghiveci.

Atentie !!! Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program/tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu  rezerva de elemente nutritive din substrat si frunze (analiza foliara), determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se intocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

ATENTIE !!!  Pentru a mentine un pH acid,  se recomanda aplicarea primavara devreme a amendamentelor de tip Sulf pulbere  (85-99 %) circa 50-90 g/planta/ghiveci (in funcție de cantitatea de carbonați prezenta in apa de udat si de pH-ul substratului).

Dintre fertilizantii utilizati pot fi:

• Cei cu actiune acidifianta (scad pH-ul) asupra substratului: Uree= CO(NH₂)₂, Sulfat de Amoniu= (NH₄)₂SO₄, Azotat de Amoniu=NH₄NO₂, etc.
• Cei cu actiune neutra (nu schimba pH-ul substratului): Superfosfat = P₂O₅, etc.
• Ingrasaminte complexe specifice plantelor acidofile – de tip NPK (Mg, S) care au o actiune neutra sau acidifianta.

 

Recoltarea fructelor de afin

Afinul de cultura intra pe rod la cca. 2-3 ani de la înființarea culturii, iar la vârsta de 5 ani productia este maxima.

Recoltarea se poate face esalonat din numeroase treceri (4-6 treceri, intrucat fructele se coc esalonat) la interval de 7 zile.

Fructele se pastreaza o lunga perioada de timp 2-4 saptamani in depozite frigorifice la cca. 2°C.

Fructele de afin de cultura  (Vaccinium corymbosum) sunt fructe de tip baca, mari de 1-2,5 cm, greutate 0,5-2,5 g/fruct, cu forma sferica sau sferic-turtita. Culoarea afinelor de cultura este albastra acoperite cu pruina. Afinele de cultura sunt suculente si au un gust ce variaza in functie de soi, cu aroma specifica (gust si aroma excelente, intr-un echilibru perfect). Afinele de cultura se recolteaza la maturitate pe toata perioada verii.

Afinele de cultura se consuma in stare proaspata sau conservate in preparate ca: gem, dulceata, sirop, bauturi racoritoare, lichior, ceai de fructe de padure (fructe uscate-deshidratate), fructe deshidratate, fructe congelate, etc.

Afinele de cultura sunt bogate in: Antioxidanti: (2.400-5.200 μ mol TE /100g,  ORAC- Oxygen Radical Absorption Capacity Value); Antociani (208 mg /100g), resveratrol, vitamine (A, C, B6) si saruri minerale (continutul elementelor poate varia in sunctie de soi).

Daunatori: 

Musca afinului (Rhagoletis pomonella);  Afide – paduchi de plante; Omizi (Archips rosana); Soareci; Cartite; Caprioare; Iepuri; Carabusul de Mai – Viermi albi (Melolontha melolontha); Cicada afinului (Scaphytopius magdalensis sin. Scaphytopius vaccinium);  Cicada gheboasa a pomilor (Ceresa bubalus); Gargarita mugurilor, florilor, frunzelor (Sciaphobus squalidus); Gargarita florilor de afin (Anthonomus musculus);  Gargarita fructelor de afin (Conotrachelus nenuphar);  Viermele fructelor de afin (Mineola vaccinii sin. Acrobasis vaccinii);  Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus); Paduchele testos al prunului (Eulecanium corni); Paduchi testosi (Diaspidiotus ancylus); Musculita cu aripi patate la cires (Drosophila suzukii);  Cotarul verde (Operophtera brumata); Cotar (Operophtera bruceata); Viermele radacinilor de afin (Rhabdopterus picipes);  Acarianul mugurilor de afin (Aceria vaccinii); Grauri si alte pasari;  etc.

Boli:

Micoze: Mumifierea fructelor/Monilioza (Monilinia vaccinii-corymbosi);  Putregaiul cenusiu – Mucegaiul ramurilor, florilor si fructelor  (Botrytis cinerea); Mucegaiul prafos (Microsphaera penicillata var. vaccinii);   Cancerul tulpinilor (Fusicoccum putrefaciens sin. Godronia cassandrae); Arsura ramurilor (Phomopsis vaccinii); Antracnoza afinului (Gloeosporium fructigenum sin. Colletotrichum gloeosporioides); Septorioza afinului (Septoria albopunctata); Inrosirea frunzelor (Exobasidium vaccinii); Rugina frunzelor de afin (Pucciniastrum myrtilli sin. Pucciniastrum vaccinii); Cancerul coryneum (Coryneum microstictum); Cancerul tulpinilor de afin (Botryosphaeria corticis); Cancerul fusicocum (Fusicoccum putrefaciens); Maturi de vrajitoare la afin (Pucciniastrum goeppertianum sin. Calyptospora goeppertiana) etc. Bacterioze: Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Cancerul bacterian al tulpinilor (Pseudomonas syringae); Gale prolifertate din muguri (Nocardia vaccinii); etc. Viroze: Mozaicul afinului (Blueberry Mosaic);  Piticirea-Nanismul afinului (Blueberry Stunt); Matura de vrajitoare (Witches-Broom Virus); Patarea inelara rosie (Red Ringspot); Patarea inelara necrotica (Necrotic Ringspot); Boala Shoestring (Shoestring disease) etc.

Etichete: afin, afin de cultura, afin la ghiveci, afinele, cultivare afin, cultura afinului

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul