Horticultorul.ro

Intrucat cultura intensiva a vitei de vie se face de mii de ani, se pare ca si taierea vitei de vie este o practica veche, iar unele principii de baza s-au pastrat pana astazi.

Pentru a incepe si efectua in conditii optime taierile de rodire in uscat este important sa cunoastem faptul ca acestea se efectueaza de cand a inceput perioada de repaus vegetativ – BBCH00 (toamna tarziu-primavara devreme) –  si pana la inceputul dezmuguritului BBCH01 (plansul vitei de vie).

Este important de stiut ca in zonele cu risc de inghet si la soiurile cu risc de inghet taierea se face primavara, intrucat trebuie apreciata cantitatea de muguri de rod viabili ramasi la iesirea din iarna.

In funcție se soiul de vita de vie, numarul de ochi de iarna ‘muguri’ pastrati pe ramuri de 1 an (coarde)/butuc  variaza de la 25-60 ochi (muguri).

 

Necesitatea taierii vitei de vie

Prin taierea vitei de vie se urmaresc cateva principii ca:

– normarea rodului (numarul de ochi de iarna ‘muguri’, pozitia acestora si implicit cantitatea de struguri)  este adaptata soiului, tipului de conducere, zonei, destinatiei productiei, riscului de inghet, etc;

– mentinerea in perspectiva  a tipului si formelor de conducere alese;

– pastrarea la un randament constant de productie an de an al butucilor vitei de vie; etc.

Principiile taierii vitei de vie

La taierea vitei de vie se urmaresc in permanenta cateva reguli de baza ca:

♦ Vita de vie rodeste in conditii optime pe lemn de 1 an situat pe lemnn de 2 ani. Exista si exceptii de la aceasta regula – Hibrizii producatori directi (HPD) acestia dau rod pe coarde de 1 an indiferent daca de gasesc pe lemn de 2 ani sau mai batran sau nobila (Babeasca neagra; etc). In general, daca regula nu este respectata, elementele de rod de 1 an (coarda, cordita, cep) nu vor avea rod decat foarte rar sau doar la soiuri de HPD. In timpul taierilor se urmareste in permanenta acest lucru, astfel incat in fiecare an sa avem lemn de 1 an pe lemn de 2 ani;

♦ Pozitia mugurilor de rod – in functie de soi, pozitia mugurilor  de rod-fertili (care evolueaza in lastar purtator de inflorescente) difera: la baza, mijloc sau varf. Sunt soiuri la care ochii roditori se afla la baza, la altele mai spre mijloc sau la varf. Acesta este si motivul pentru care numarul de ochi pastrati pe coarde in urma taierii difera de la soi la soi, dar in gneral ochii fertili se gasesc in zona de mijloca coardelor pozitia 4-10 (pornind de la baza);

♦ Dimensiunea coardelor – foarte importanta este grosimea acestora, coardele intre 0.6-1.1 cm au cei mai multi muguri de rod (din observatii se pare ca coardele mai subtiri  – 0.6 mm sunt mai rezistente la inghet). Daca in timpul taierii se obtine un numar suficient de muguri de rod/planta, se pastreaza doar coardele cu aceste dimensiuni optime si celelalte se elimina.

♦ Numarul de ochi/butuc: poate sa varieze in functie de vigoarea soiului de  vita de vie, fertilitatea solului, etc. In general la vitele de vie de vigoare medie, vom pastra in urma taierii cca.  20-40 ochi/butuc.

♦ Polaritatea la vita de vie – este un fenomen frecvent intalnit si determina intrarea in vegetatie si realizarea de cresteri doar pentru mugurii din varful coardelor. Pentru a evita acest fenomen vom proceda la:  cercuirea coardelor, pozitionarea orizontala, pozitionarea oblica.

 

Elementele frecvent intalnite pe butucul de vita de vie la taierea in uscat din primavara

In functie de prezenta si pozitia ochilor fertili (mugurilor din care ia nastere inflorescenta cu flori) pe coarda taierea se poate face la: cep de rod, cordita de rod, coarda de rod. Ochii fertili pot fi prezenti pe coarda in: zona bazala, in zona de mijloc, in zona terminata sau pe toata lungimea corzii.

1. Cepul de Rod/Inlocuire: provine din scurtarea coardei (ramurii) de 1 an la 1-3 muguri de iarna (ochi). Pentru taierile de rodire este important cepul de rod – intalnit la sistemul de taiere scurt  si mixt. Pe butuc se mai intalneste cepul de siguranta (aflat in apropierea solului), ce are rolul de a reface butucul in situatia distrugerii sale de inghet. Se practica la soiuri precum:  Tamaioasa Romaneasca, Alphonse Lavallee, Creata, Cadarca, Majarca Alba, Chasselas Dore, Gros Sauvignon, Pinot gris, Pinot Noir, Merlot, Feteasca Regala, Furmint de Minis, Muscadelle,  Feteasca Alba,  Feteasca Neagra, Galbena de Odobesti,   Cardinal, Gelu, Petit Sauvignon, Paula, Riesling Italian, Rcatiteli, Aligote, Chardonnay, Steinschiller Roz, etc.
2. Cordita de Rod:  provine din scurtarea coardei (ramurii) de 1 an la 4-7 muguri de iarna (ochi). Aceasta este purtatoare de muguri de rod si este elementul cel mai des pastrat la taierile de rodire. Se pastreaza la majoritatea soiurilor de vita de vie.
3. Coarda de Rod provine din scurtarea coardei (ramurii) de 1 an la:

• coarda de rod scurta (submijlocie) se lasa la 8-10 ochi si se practica la soiuri precum: Chardonnay, Traminer roz, Pinot Noir, Pinot gris, Muscat Perla de Csaba, Cardinal,
• coarda de rod mijlocie se lasa la 10-12 ochi si se practica la soiuri precum: Muscat de Hamburg, Riesling italian, Chasselas dore, Cardinal, Muscat D’Adda, Cinsaut, etc.;
• coarda de rod lunga se lasa la 12-16 ochi si se practica la soiuri precum: Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Feteasca alba, Sultanina, Afuz Ali, Italia, Coarna Neagra, etc. 

Etichete: cultivarea vitei de vie, cultura vitei de vie, cum taiem vita de vie, hibrizi producatori directi, HPD, principiile taierii vitei de vie, taierea vitei de vie, taierea vitei de vie in uscat, taierea vitei in uscat, taieri de rodire la vita de vie, Vita de vie, Vita de vie nobila

Categorie: Vita de vie

De la: Horticultorul