Horticultorul.ro

CLASA: Dothideomycetes

ORDINUL: Venturiales

FAMILIA: Venturiaceae

Denumire stiintifica: Venturia inaequalis sin. Endostigme inaequalis, Fusicladium pomi, Fusicladium dendriticum, Sphaerella inaequalis, Spilocaea dendriticum, Cladosporium dendriticum.

Denumire populara: rapanul marului, patarea cafenie a frunzelor de mar, patarea cafenie a fructelor de mar, rapanul ramurilor de mar, rapanul la mar, rapanul la cultura marului

Denumire populara in engleza: scab of apple, black spot of apple

Rapanul la mar alaturi de fainarea marului sunt considerate unele dintre cele mai grave boli ce afecteaza plantele de mar.

Plante atacate/gazda: Marul,   diverse Alte Specii Mar (Malus spp.), Paducelul (Crataegus spp.), Pyracantha spp., Scorusul (Sorbus spp.), Mosmonul japonez (Eryobotria japonica), etc.

Cauza bolii: boala se datoreaza infectiei cu ciuperca microscopica Venturia inaequalis.

Origine: ciuperca Venturia inaequalis,  a fost descrisa pentru prima data in 1819 in Suedia.

 

DESCRIEREA  AGENTULUI PATOGEN – MORFOLOGIA CIUPERCII

Miceliul  este la inceput subcuticular, urmand ca acesta sa se dezvolte mai profund (ia nastere miceliul intercelular) in tesuturile atacate (mezofil, etc.). Miceliul este subțire, septat și de obicei brun-oliv, prezent sub cuticula.

 

♣  Forma  Asexuata/Conidiana/ Imperfecta/Anamorfa

• Conidioforii – iau nastere si ies la suprafata frunzei, din miceliul subcuticular care impinge si rupe cuticula. Conidioforii sunt de culoare maro sau oliv, poarta in varf o singura conidie.
• Conidiilesunt formate dintr-o singura celula; late de 6-12 µm si lungi de 12-22 µm; au culoarea maro sau sunt maslinii, de forma – piriforme (in forma de para,  Vezi fig.).

 

♣  Forma Telemorfa/Sexuata/Perfecta

• Pseudoteciice contin asce. Acestia iau nastere din miceliul intercelular prezent in mezofilul frunzelor;
• Ascelesunt de forma alungita, iar in fiecare dintre acestea, se gasesc 8 ascospori;
• Ascosporiisunt bicelulari (din celule inegale, de unde si numele speciei “inaequalis”) de culoare maro, lati de 5-7 µm si lungi de 11-15 µm.

 

ECOLOGIA BOLII (factori de mediu favorizanti)

Temperaturile de peste 6°C si precipitatiile (pelicula de apa/apa libera pe frunze o perioada de peste 18 ore),  reprezinta un mediu favorabil pentru infectii care vor avea o perioada de incubatie (de la infectie la aparitia simptomelor) de 17 zile.

Temperaturile in care ciuperca germineaza si se dezvolta se incadreaza in intervalul 6-26°C;

Intervalul de temperaturi optime pentru infectie este de 17-23°C. In conditii de mediu optime, primele simptome apar la 10 (perioada de incubatie) zile de la infectie.

La temperaturi de peste 26°C infectiile sunt greu de realizat.

Umiditatea relativa a aerului preferata de ciuperca este de peste 60%.

Boala poate sa apara inca din primavara (primaveri reci cu ploi abundente) si poate conduce la defolierea totala (pierderea frunzelor) a pomilor afectati.

In verile ploioase, boala este extrem de agresiva provocand defolierea rapida si masiva a pomilor.

 

BIOLOGIA SI CICLUL BOLII

Primavara, din formele (pseudotecii care contin asce cu ascospori; conidiile prezente in leziunile din fructele depozitate) sub care ciuperca a trecut peste anotimpul rece, (perioada de repaus) vor avea loc infectiile primare pe fructele si frunzele tinere (tuburile germinative penetreaza cuticula, iar miceliul se va dezvolta subcuticular). Dupa 10-14 zile de la  infectie,  isi vor face aparitia la suprafata cuticulei conidioforii, ce poarta conidiile, care diseminate cu ajutorul vantului/picaturilor de apa, vor genera noi si numeroase infectii secundare pe frunze, flori, fructe, etc. Odata cu imbatranirea frunzelor, miceliul ciupercii va patrunde mai adanc in mezofil, unde vor lua nastere pseudoteciiciupercii (contin asce cu ascospori)  – forma principala hibernanta.

 

I. In perioada de vegetatie, la suprafata petelor, sub cuticula, apar infectiile secundare sub forma de conidioforii ce contin conidiile (sporii). Conidiile (Vezi fig.) sunt formate dintr-o singura celula, au culoarea maro, sunt piriforme, late de 6-12 µm si lungi de 12-22 µm. Conidiile sunt purtate de vant si picaturile de apa (din ploaie sau irigare prin aspersie), producand astfel numeroase infectii secundare in perioada de vegetatie.

II. Pentru perioada de repaus, ciuperca se dezvolta in frunze pseudotecii ce contin asce (celulă producătoare și purtătoare de spori interni „ascospori„)  de forma alungita, iar fiecare dintre acestea contine 8 ascospori bicelulari (din celule inegale, de unde si numele speciei “inaequalis”) de culoare maro, lati de 5-7 µm si lungi de 11-15 µm. Ascosporii sunt eliberati primavara si purtati de vant si picaturile de apa, provocand astfel infectii primare.

 

Transmiterea bolii peste iarna se face prin pseudoteci, prezenti in  frunzele atacate si cazute pe sol; a conidiilor, prezente in  fructele (in petele prezente pe acestea) infectate si stocate in depozite; etc.

Diseminarea/Raspandirea: conidiile ciupercii sunt raspandite cu ajutorul vantului si picaturilor/stropilor de apa din precipitatii (ploaie), irigare prin aspersiune; ascosporii  sunt eliberati intr-o perioada de 1-2 luni si sunt purtati de catre vant la nivelul frunzelor si fructelor tinere.

 

SEMNELE ATACULUI  / SIMPTOMELE si AFECTAREA PLANTELOR DE CATRE RAPANUL MARULUI

Este o boala deosebit de periculoasa care poate provoca pierderi de peste 70% din recolta din anul curent. Odata pomii afectati puternic de defoliere (pierderea prematura a frunzelor in plin sezon de vegetatie), exista riscul ca diferentierea normala a mugurilor de rod si implicit a productiei sa fie afectata pentru mai multi ani.

Boala ataca organele verzi ale plantei: frunze, flori (mai rar), fructe, etc. Boala nu apare pe partile lemnificate ale plantei (ramuri, etc.).

◊  Atacul pe frunze apare sub forma unor pete cenusii (Vezi fig.) care treptat vor ajunge la o culoare bruna (cu aspect catifelat, Vezi fig.). Frunzele puternic afectate cad, conducand la defolierea masiva (aproape totala) a pomilor, (Vezi fig.).

Defolierea prematura (pierderea frunzelor inainte de vreme) influenteaza negativ fructificarea (fructele nu se mai dezvolta – raman mici), dar poate influenta si maturarea lemnului (o maturare deficitara a lemnului – scade rezistenta la inghet si nu permite (face imposibila), diferentierea optima a mugurilor de rod (exista riscul ca anul viitor mugurii de rod sa fie putini sau deloc).

◊  Ciuperca ataca partea verde a florilor (pe partea inferioara a sepalelor, coditei, etc.). Atacul se manifesta prin pete verzi-maslinii, dupa care capata un aspect catifelat, iar intr-un final, zona atacata se necrozeaza;

◊  Atacul pe fructe – apare sub forma unor pete rotunde (Vezi fig.) si poate conduce la: uscarea fructelor tinere, deformarea fructelor (Vezi fig.), craparea fructelor in zona petelor, fructe cu valoare comerciala redusa, slaba rezistenta la depozitare (putrezesc), etc. Infectia tarzie a fructelor (toamna) nu se observa la introducerea in depozit, dar are loc si continua cateva luni pe perioada depozitarii, afectand astfel fructele aparent sanatoase si in depozite.  Boala afecteaza cantitativ si calitativ recolta (este afectat aspectul, devin respingatoare pentru cumparatori).

 

Soiuri de mar sensibile la rapan: Jonathan, Mutsu, Red Delicious, Fuji, Gala, Golden Delicious, Golden Delicious Reinders, Red Jonaprince, Granny Smith, Ida Red, etc.

 

Masuri de Prevenire si Combatere pentru  Rapanul Marului 

♦    Cultivarea soiurilor cu toleranta la rapan: Voinea, Romus, Remus, Ciprian, Florina, Freedom, Prima, etc.;

♦    Strangerea si ingroparea adanca sau arderea frunzelor cazute;

♦    Dezinfectia sculelor pentru taiat;

♦   Asigurarea unei bune circulatii a aerului, la nivelul coronamentului atat prin taieri in uscat (in repaus vegetativ), cat si prin taieri in verde (in sezoul de vegetatie);

♦    Monitorizarea factorilor de mediu si efectuarea de tratamente atunci cand este oportun;

♦    Irigam plantele strict prin picurare; etc.

 

Fungicide /substante active  utilizate in combaterea rapanului:

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

I. Tratamente cu fungicide in perioada de repaus:

Se fac minim doua tratamente in perioada de repaus (unul toamna tarziu si unul primavara foarte devreme) cu  Zeama sulfocalcica in concentratie 20% sau cu Polisulfura de bariu intr-o concentratie de 6%.

Atentie !!! Tratamentele se fac la temperaturi pozitive de 5-10°C si mugurii trebuie sa fie in stare dorminda.

 

II. Tratamente cu fungicide in vegetatie:

• Tratamente preventive (previn aparitia bolii) cu: Champ 77 WG (50 % cupru metalic din hidroxid de cupru), Triumf 40 WG (hidroxid de cupru), Cuproxat Flowable (190 g/l cupru din sulfat de cupru tribazic); Coprantol Duo (hidroxid de cupru si oxiclorură de cupru); Curenox 50 (500 g/kg cupru (din oxiclorură de cupru));  Zeama bordeleza; Scab 80 WG (captan);   Fungicid de contact (utilizat in culturile ECO-BIO-ORGANICE):   Ravibis (bicarbonat de sodiu 99,6% g/g), etc.

 

• Tratamente curative (pot stopa boala) cu: Luna Care 71,6 WG (fluopiram 50 g/L+fosetil de aluminiu 666 g/L), Chorus 50 (500 g/kg ciprodinil), Interest 25 EC  (difenoconazol), Score 250 (250 g/l difenoconazol),   Orius 25 EW ( tebuconazol),  Folicur Solo 250 EW (tebuconazol 250 g/l),  Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l).

 

Atentie !!!

• Inca de la primul tratament – se va utiliza unul din produsele sistemice: Chorus 50 (500 g/kg ciprodinil),  Interest 25 EC  (difenoconazol), Score 250 (250 g/l difenoconazol), etc.
• Dupa scuturarea petalelor se poate aplica un tratament cu produsul: Luna Experience 400 SC (fluopiram 200 g/l + tebuconazol 200 g/l)    sau Chorus 50 (500 g/kg ciprodinil).

Tratamentele impotriva rapanului in perioada de vegetatie  se aplica la un interval de 7-10 zile pana vom avea fructe de 2-3 cm, dupa care tratamentele se vor face o data la 14-18 zile.

In perioadele ploioase se fac tratamente la acoperire (la un interval de 7-10 zile) alternand produse curative cu produse preventive.

Verificati atent pe eticheta pesticidelor „timpul de pauza” (perioada care trebuie sa treaca de la aplicarea pesticidului – pana la recoltare). Respectati cu strictete timpul de pauza pana la recoltare.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fungicid –  conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: apple scab, black spot, black spot of apple, boli mar, bolile marului, Cladosporium dendriticum, cultivarea marului, cultura marului, Endostigme inaequalis, Fusicladium dendriticum, Fusicladium pomi, imagini rapan, infiintarea livezilor de mar, livezi de mar, micoza mar, micoze mar, patarea cafenie a fructelor de mar, patarea cafenie a frunzelor de mar, poze rapan, rapan, rapan la mar, rapan mar, rapan pomi, rapanul la cultura marului, rapanul la mar, rapanul marului, rapanul ramurilor de mar, scab of apple, Sphaerella inaequalis, Spilocaea dendriticum, Venturia, Venturia inaequalis

Categorie: Protectia plantelor

De la: Horticultorul