Tripsul Californian la legume, flori, pomi, arbori, arbusti

feb. 22 2015

Tripsul Californian la legume, flori, pomi, arbori, arbusti

Ordinul: Thysanoptera

Familia: Thripidae

Denumire populara: Tripsul californian

Denumire stiintifica: Frankliniella occidentalis sin. Thrips occidentalis, Frankliniella californica, Frankliniella helianthi, Frankliniella moultoni, Frankliniella trehernei

Denumire populara in engleza: western flower thrips, alfalfa thrips, western grass thrips

Daunator deosebit de periculos atat prin actiunea directa cat si indirecta (vector alaturi de afide pentru transmiterea virozelor (TSWV, etc.) la plante.

Plante atacate: Tripsul californ este o specie polifaga si ataca peste 400 specii de plante: legume (ardei, tomate, castravete, vinete, salata, mazare, ceapa, praz, etc.); flori (crizanteme, gloxinia, gerbera, violeta de Parma, gladiola, etc.); pomi (cais, prun European, piersic, capsun, etc.); arbori si arbusti ornamentali; trandafiri, buruieni, etc.

Biologia si Descrierea/Identificarea tripsului californian (Frankliniella occidentalis):

Insecta se hraneste cu polen sau inteapa si suge seva din organele plantei.

Adultii: masculii au 0,9-1,1 mm lungime iar femelele 1,3-1,4 mm; sunt zvelti si turtiti dorso-ventral, au 4 aripi franjurate cu peri lungi (in repaus aripile sunt pliate de-a lungul corpului). Antenele sunt compuse din 8 articole, abdomenul este rotunjit posterior. Culoarea este variata de la rosu-galben la maro-galben deschis, femelele au 3 forme de culoare (deschisa, intermediara si inchisa) iar masculii au in general culoare deschisa.

Femelele trăiesc intre 27 si 72 zile iar masulii au jumatate din speranta de viata a femelelor.

Femelele isi introduc (depun) ouale sub epiderma frunzelor, florilor, fructelor. Acestea pot depune in 30-45 zile (media sperantei de viata) de viata un numar de 150-500 oua.

Ouale de trips californian sunt opace, reniforme, de dimensiuni microscopice 550 μ lungime cu 250 μ latime. Acestea sunt introdu-se (depuse) de femele cu ajutorul ovipozitorului intr-o incizie realizata sub epiderma (in tesutul parenchimatic) la frunze, boboci, petale, fructe. De obicei acestea sunt depuse individual-raspandite neuniform, dar se pot intalni si depuneri in randuri langa sau sub nervuri. Perioada de incubatie a ouălor este intre 3-4 zile.

Ouale sunt sensibile la deshidratare (uscaciune) si temperaturi scazute.

Larvele trec prin mai multe stadii, astfel in primul stadiu larvar acestea au culoarea alba sau aproape transparente iar pe masura ce se trece in alt stadiu larvar culoarea va fi galben, portocaliu, rosu si tarziu purpuriu. Larvele in stadiu I (dureaza 1-5 zile) se hranesc cu organul in care au fost depuse si sunt imobile. Larvele in stadiul II (dureaza 4-9 zile) sunt mobile, de culoare galben-deschis si prefera ca loc florile.

Larvele se impupeaza in sol sau litiera.

Pupa – insecta in stadiul larvar 2 migreaza in sol, litiera (sau in floare – la crizantema) si se transforma intai in prepupa (dureaza 2 zile) si apoi in pupa (4-5 zile).

Ciclul biologic pentru Tripsul Californian:

In spatii protejate (sere, solarii) se pot dezvolta intr-un an 5-7 sau mai multe generatii, in functie de temperatuile inregistrate.

Intervalul de temperatura in care se dezvolta tripsul californian (Ou – Larva I – Larva II – Prepupa – Pupa – Adult) este de 10-30 ºC iar temperaturile optime se situeaza in jurul valorii de 25 ºC. Ciclu de viata poate fi intre 15 (la temperaturi optime) si > 40 zile.

Raportul intre exemplarele mascule si cele femele este in general de 1:4. Masculii provin din oua nefecundate (partenogeneza) iar femelele iau nastere din oua fecundate.

Semnele atacului (simptome) si Afectarea plantelor de catre Tripsul Californian:

Plantele sunt afectate grav in urma depunerii ouălor sub epiderna;

In timpul hranirii tripsul isi injecteaza saliva in organele plantei avand ca efect secundar grav avortarea florilor (florile de ardei, castravete, tomate, vinete, nu leaga);

Atacul asupra bobocilor floriferi poate conduce la incapacitatea acestora de a se mai deschide – înflori;

Locul unde tripsul s-a hranit (a supt seva) apare sub forma a numeroase puncte pe organele plantei. Organele se pot deforma sau devin tinta atacului pentru unele ciuperci patogene;

Atacul pe frunze apare sub forma unor pete galben-cenusii, castaniu-inchise, argintii (Vezi fig). Zonele atacate se regasesc adesea de-a lungul nervurilor frunzei.

Exemplarele de trips californian (adulti sau larve in stadiu 2) prefera spatele frunzelor si florile (Vezi fig.).

Plantele grav afectate au un ritm de crestere lent;

Atacul pe fructe (Vezi fig.) afecteaza aspectul comercial al acestora si devin greu vandabile;

Tripsul californian este unul din principalii vectori pentru transmiterea bolilor grave ca: Tomato Spotted Wilt Virus – TSMV la legume (tomate, ardei), flori, etc.

Combatere:

Combaterea este extrem de dificila intrucat in anumite stadii (pupa, ou si larve stadiu I) insecta este ferita de actiunea directa a insecticidelor specifice.

Tripsul californian este o insecta cu o capacitate mare de a dezvolta rezistenta la insecticidele specifice; etc.

Masuri de Prevenire si Combatere pentru Tripsul Californian:

In sere si solarii folositi folie speciala ce blocheaza spectrul UV (tripsul vede in spectrul UV). Utilizarea foliei speciale conduce la incetinirea ritmului de inmultire al tripsului;
Utlizati capcane cu lipici, de culoare albastra (ideala) sau galbena. Capcanele vor indica prezenta tripsului in sera si solar (Vezi fig.).
Folositi folia de mulci pentru a rupe (bloca) contactul tripsului cu solul (tripsul se transforma in adult in sol), printr-o mulcire totala;
Aplicati insecticide sistemice din clasa neonicotinoizi prin udarea plantelor in stadiul de rasad si imediat dupa plantarea rasadului;
Resturile de plante ramase la desfiintarea culturii se vor arde.

A. COMBATERE BIOLOGICA CU PRADATORI

♦ se utilizeaza specii de Orius spp.: Orius laevigatus, Orius insidiosus, Orius majusculus.

B. COMBATERE CU INSECTICIDE

Insecticide/substante active utilizate in diverse tari ale lumii la combaterea tripsilor:

“Intotdeauna cititi si utilizati insecticidul – conform recomandarilor de pe eticheta”

I. Insecticide Biologice:

Laser 240 SC (240 g/l spinosad), insecticid de ultima generatie, biologic (produs dintr-o bacterie “Saccharopolyspora spinosa”);
Nexsuba (spinosad 240 g/l), insecticid biologic, ce poate fi folosit și la culturile ecologice/organice;
Requiem Prime (152,3 g/L amestec de terpenoide QRD 460);
NoFly WP (blastospori vii ai ciupercii parazite „Paecilomyces (Isaria) fumosoroseus” tulpina FE 9901).

II. Insecticide de noua generatie:

Benevia (cyantranilyprol 100 g/l); etc.

III. Insecticide sistemice – clasa neonicotinoide:

Mospilan 20 SG (acetamiprid 200g/kg);

IV. Insecticide – piteroizi de sinteza:

Poleci (deltametrin 25 g/l).

V. Insecticide sistemice de noua generatie:

Minecto Alpha (100 g/l ciantraniliprol + 12,5 g/l acibenzolar-S-metil) – se aplica / utilizeaza pentru fiecare cultura in parte doar conform recomandarilor de pe eticheta; etc.

Atentie !!!

Tratamentele la sol pentru legume, flori se fac cu ajutorul insecticidelor sistemice ce au omologare / recomandare pe eticheta;
Tratamentele foliare se vor face inca de la aparitia primilor adulti (depistati cu ajutorul capcanelor) si se continua pe toata durata sezonului;
Tratamentele foliare se fac succesiv „3-4 tratamente in bloc” (se repeta la un interval de 5-7 zile sau mai mult in functie de recomandarile de pe eticheta) si vor contine: Insecticid Adulticid + Insecticid Larvicid si alte insecticide specifice.

Fiecare insecticid se va administra de maxim 3 ori.

Verificati cu atentie pe eticheta “Timpul de pauza pana la recoltare”.

“Intotdeauna cititi si utilizati insecticidul – conform recomandarilor de pe eticheta”