Horticultorul.ro

Familia: ROSACEAE

Denumire populara: Marul paduret

Denumire populara engleza: Crab apple, European apple

Denumire stiintifica: Malus sylvestris  sin. Malus silvestris

Grupa pomicola: pomacee, samantoase

Origine, raspandire:

Marul paduret (Malus sylvestris  ) este o specie indigena (se regaseste in flora spontana) ce isi are originea in Europa Centrala.

In Romania se regaseste la campie, deal si munte (pana in etajul fagului). Este frecvent intalnit in pasuni, la liziera padurilor, etc.

Utilizare

Portaltoi pentru soiurile de mar,  Planta medicinala, Arbore ornamental

Conditii de crestere si fructificare ale Marului paduret :

Marul paduret este putin pretentios  fata de sol dar prefera solurile fertile, bine drenate si reavene. Marul paduret vegeteaza pe solurile: lutoase, nisipoase, luto-nisipoase, argilo-lutoase. Suporta greu solurile compacte (argiloase), seceta prelungita si umiditatea excesiva in sol (stagnarea apei). Marul paduret prefera un pH de 6-7, dar suporta o reactie a solului – pH in intervalul 5-7.6.

Marul paduret prefera temperaturi in intervalul 13-30ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 8ºC iar cea maxima absoluta de 36ºC. Temperatura minima de la care plantele (mugurii de rod) pot fi afectate de ger in perioada de repaus este de < -33 ºC.

Lumina: marul paduret  este un pom cu temperament de lumina (prefera locurile însorite) dar suporta si semiumbra sau chiar umbra.

Plantarea marului paduret se recomanda toamna, dar putem planta in toata perioada de repaus vegetativ (toamna-primavara), daca solul nu este inghetat si in aer avem temperaturi de peste 5°C.

Descriere:

Tulpina este scurta cu un ritidom solzos, brun-negricios, care se exfoliaza in placi poligonale.

Lujerii (lastarii) sunt bruni-roscati sau bruni-purpurii, spre varf pot fi cenusii-tomentosi (parosi). Mugurii parului paduret sunt parosi de culoare brun-roscata.

Frunzele sunt caduce (cazatoare), alterne, eliptice pana la lat-ovate, uneori subrotunde, cu baza rotunjita, cu varf brusc ingustat, cu marginea simpla sau dublu crenat-serata, de culoare verde; cu petiolul lung de 1-3 cm.

Florile sunt hermafrodite, grupate raceme umbeliforme, de culoare alba, roza. Infloreste in aprilie-mai.

Fructele – merele padurete sunt fructe de tip drupe false (poame); de forma sferica, ovoida; cu diametrul de 2-2,5 cm; pielita are culoare de fond verde-galbui iar pa partea insorita se coloreaza in roscat-rosu. Gustul este astringent si acru.

Dimensiuni:  Marul paduret este un pom/arbore a carui inaltime poate ajunge la 8-12  metri iar diametrul plantei de 4-8 m.

Inmultirea Marului paduret se face din seminte stratificate la rece (1-4°C) timp de 85-90 zile si semanate primavara.

Fertilizarea marului paduret – se poate face utilizand programele tehnologice specifice culturii marului paduret.

Bolile marului paduret:

• Rapanul marului (Venturia inaequalis);
• Fainarea marului (Podosphaera leucotricha);
• Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena);
• Focul bacterian la mar (Erwinia amylovora);
• Diplocarpon mali sin. Marssonina coronaria;
• Rugina marului (Gimnosporangium juniperinum);
• Cancerul deschis al ramurilor-tulpinilor (Nectria spp.);
• Noul cancer al marului, parului si gutuiului (Valsa ceratosperma);
• Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens);
• Arsura bacteriana comuna (Pseudomonas syringae pv. syringae);
• Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum);
• Mana (Phytophthora cactorum);
• APMV (Apple mosaic ilarvirus);
• ASGV (Apple stem grooving virus);
• Proliferarea marului – Mycoplasma of apple (Phytoplasma mali).

Daunatori la marul paduret:

• Viermele marului (Cydia pomonella);
• Molia pielitei  fructelor (Adoxophyes orana);
• Cotarul verde (Operophtera brumata sin. Cheimatobia brumata);
• Minatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella);
• Molia orientala a fructelor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta);
• Viespea merelor (Hoplocampa testudinea);
• Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus);
• Paduchele roz galicol al marului (Dysaphis spp.);
• Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum);
• Paduchele verde al marului (Aphis pomi);
• Musculita rasucirii frunzelor de mar (Dasineura mali);
• Metcalfa pruinosa;
• Gandacul paros (Epicometis hirta);
• Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar);
• Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea);
• Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea);
• Acarieni: Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi sin. Tetranychus ulmi);
• Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae);
• Tripsi;
• Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella);
• Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha);
• Gargarita florilor de mar (Anthonomus pomorum);
• Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus);
• Cariul scoartei (Scolytus rugulosus);
• Cicada gheboasa  (Ceresa bubalus);
• Iepurele de camp (Lepus europaeus);
• Capriorul (Capreolus capreolus), etc.

Plante parazite la mar:

• Vascul alb (Viscum album), etc.

Etichete: Crab apple, European apple, Malus silvestris, Malus sylvestris, Mar, Marul, pomacee, Portaltoi la mar, Portaltoii marului, samantoase

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul