Horticultorul.ro

Cultura Parului este posibila pornind de la litoralul Marii Negre, câmpie, si pana in zonele de deal si submontane (in imediata apropiere a muntilor). Infiintarea si intretinerea unei plantatii de par este posibila daca se respecta tehnologia de cultura, efectuandu-se la timp toate lucrările necesare in vederea obținerii la timp a unor recolte bogate si de calitate. Plantatiile de par daca sunt bine îngrijite pot atinge vârste de exploatare economica de pana la 30-60 ani in functie de portaltoi (la soiurile altoite pe gutui perioada de exploatare este mai redusa), sistemul de cultura adoptat, tehnologia de cultura, etc).

Perele au ca destinatie: consumul fructelor in stare proaspata, prajituri, piure de pere, diverse bauturi racoritoare (suc de pere, nectar de pere, etc.), bauturi alcoolice (distilate, etc).

Parul (Pyrus communis) se presupune ca isi are originea in doua centre China si Asia Mica (tarile riverane Marii Caspice). Parul a fost luat in cultura inca de acum 6.000 ani. Primele inscrisuri despre par dateaza de pe vremea lui Homer (850 i. Hr.), care spunea “Perele sunt un dar divin”. In anii 50 î.Hr. romanii cunosteau si cultivau peste 40-50 de soiuri de par.

 

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTIVAREA PARULUI

Temperatura  (caldura) –  parul (Pyrus communis) este o planta ce prefera temperaturi in perioada de vegetatie in intervalul 20-36 ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 10ºC iar cea maxima absoluta de 38ºC. Cresterile vegetative (lastari si frunze) tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -9 ºC.

In perioada de repaus vegetativ (toamna tarziu – iarna – primavara devreme)  temperatura minima de la care mugurii de rod  (mugurii micști) pot fi afectati de ger este situata < -24 … -29 ºC (temperatura diferă in funcție de sensibilitățile fiecărui soi).

Pentru inflorire, polenizare si legarea fructelor (germinarea polenului) parul  are nevoie de temperaturi de peste   7,5 ºC (Katsuou Kuroki, et al.,  2017).

Ingheturile de revenire (temperaturi scazute care se inregistreaza dupa,  1-2 saptamani cu zile calduroase care au declansat intrarea in vegetatie / inflorirea / fructificarea si care se pot inregistra primavara martie-aprilie) din primavara pot afecteaza grav fructificația la par:  florile (< -1 ºC … -2 ºC, florile sunt afectate in procent foarte mare) si fructele  legate  (<  -1 … -1,5 ºC, fructele legate sunt afectate si cad in procent foarte mare).

Lumina –parul este o specie iubitoare de lumina (prefera locurile însorite), temperament de lumina.

La plantele de par care nu beneficiaza de suficianta lumina se poate intampla ca: diferențierea mugurilor de rod sa fie deficitara, maturarea „coacerea” lemnului este deficitara,  apar cresteri vegetative excesive, etc.

Pentru  a beneficia de lumina suficienta este important ca orientarea randurilor in plantatiile de par sa se faca preferabil pe directiile: N-S; NE-SV; NV-SE.

La livezile de par infiintate pe terenuri in panta se vor alege preferabil cele cu expozițiile: Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica, dar se pot alege si expoziții Nordice.

Umiditatea (apa): plantația de par necesita un optim situat intre 600 – 900 mm  precipitatii medii anuale (PMA) si un minim de 400 mm PMA, pentru plantatia de par este deosebit de importanta distributia cat mai uniforma a precipitatiilor (in perioada de vegetatie) si prezenta precipitatiilor in perioadele / fenofazele critice.  Irigarea plantatiei de par se impune in zonele cu precipitatii reduse sau perioadele / fenofazele critice suprapuse pe intervale secetoase din an (cand valorile scad sub minimul indicat sau verile sunt toride) si la sistemele de cultura intensiva si superintensiva. Irigarea prin picurare se va face moderat si face ori de cate ori este necesar, mai ales in momentele / fenofazele  critice.

Umiditatatea atmosferica relativa (umiditatea din aer) pentru par se incadreaza in parametri optimi la cca. 70 %. Precipitatiile in exces (ploile) in perioada sezonului de vegetație si o umiditate atmosferica ridicata conduc frecvent la aparitia de boli grave la par & pere (rapanul parului, focul bacterian la par, putregaiuri, etc.).

Seceta excesiva si prelungita poate conduce la: o diferentiere redusa a mugurilor de rod pentru anul urmator, fructe mici (sub potentialul soiului si de slaba calitate), caderea prematura a numeroase fructe, cresteri si frunze slab dezvoltate, intrarea in alternanta de rodire,  etc.

Este obligatoriu ca adâncimea pânzei de apa freatica la plantațiile de par (livezile de par) sa se situeze sub 3 m.

Parul suporta greu atat seceta prelungita cat si umiditatea excesiva la nivelul solului (stagnarea apei).

Solul:

Parul este relativ pretentios  fata de sol prefera solurile fertile, bine drenate (permeabile pentru aer si apa), profunde si reavene; Parul vegeteaza bine (prefera) pe solurile solurile mijlocii  (lutoase, luto-argiloase) si usoare (luto-nisipoase, nisipoase). Parul suporta si  solurile grele (argiloase).

Parul nu suporta in general valori de peste  8 % Carbonat de Calciu activ (in situatia utilizarii ca portaltoi gutuiul ) si peste  11 % Carbonat de Calciu activ (in situatia utilizarii ca portaltoi specia par). Depășirea valorilor de toleranta in privința Carbonatului de Calciu activ  pot conduce cloroze.

Reactia solului: parul  prefera un pH slab acid – neutru (6,3-7,2), dar totuși suporta valori mai largi – un pH in intervalul:  moderat acid- slab alcalin (5,1-7,6).

Grindina – cultura parului este frecvent afectata de grindina, motiv pentru care se recomanda obligatoriu instalarea de plase antigrindina, care pot si utile si la atacurile de de pasari (grauri, etc.) care provoaca pagube mari si foarte mari.

 

CULTIVAREA  PARULUI

Parul (Pyrus communis)   este un pom fructifer ce poate atinge inaltimea maxima de 4 – 12 metri cu un diametru al coroanei de 4 – 8 metri.

Parul intra pe rod încă din anul 3 – 8 de la plantare: in funcție de sistemul de cultura, soi, portaltoi (soiurile altoite pe gutui intra mai devreme pe rod), etc.

 

Soiurile de par (Pyrus communis)

Soiurile de par  sunt numeroase (peste 3.000 soiuri de par in intreaga lume) si variate, astfel încât sa satisfaca multitudinea de preferinte: esalonarea intervalului de maturare a fructelor pe o perioada cat mai lunga, perele de masa care sa satisfacă o multitudine de gusturi si preferinte, pere ce pot fi păstrate un interval de timp cat mai lung, etc.

Soiuri de par in functie de perioada de maturare a fructelor:

Soiuri de Par de Vara (iulie-august): Santa Maria, Williams, Williams Rosu, Favorita lui Clapp, Untoasa Giffard, etc;

Soiuri de Par de Toamna (1 septembrie – 15 noiembrie): Conference, Abate Fetel, Untoasa de Geoagiu, Untoasa Hardy, etc.

Soiuri de Par de Iarna (15 septembrie – 15 noiembrie): Alexandre Lucas, Contesa de Paris, Olicier de Serres, etc.

INFIINTAREA LIVEZILOR – PLANTATIILOR DE PAR

Livezile – plantatiile de par se infiinteaza pe versantii cu expozitie Sudica, Sud-Vestica, Sud-Estica sau Nordica;  pe terenuri cu continut redus (< 8 %) de carbonati (CaCO₃) si in zone cu precipitatii medii anuale de > 600 mm (altfel se impune obligatoriu irigarea).

Pregatirea terenului pentru plantarea parului consta in:

Desfundatul terenului (afanarea adanca) se poate face  doar pe solurile profunde si care nu prezinta Carbonati de Calciu – CaCO₃ peste 8-10  % (in funcție de portaltoi) la adancimea desfundata. Lucrarea se exeuta cu precautie intrucat prin desfundare  exista  riscul de aducere a carbonatilor din profunzime la suprafata solului si prin aceasta se poate face mai mult rau decat bine. Lucrarea de desfundat se va efectua  la o adancime de cca. 60-70 cm in perioada de vara (cu 3-4 luni inainte de plantare). Pe terenurile in panta (> 10%) lucrarea de desfundat se va efectua pe directia curbelor de nivel. Lucrarea de desfundat este urmata  de lucrarea de nivelarea de suprafață.

Scarificarea terenului inlocuieste lucrarea de  desfundat si nu are dezavantajul de a aduce Carbonații de Calciu din profunzime la suprafața, aceasta se efectueaza in vara. Se practica scarificarea in cruce (in doua directii) la o adancime de 60-70 cm. Lucrarea de scarificare va fi urmata de mobilizarea adanca a solului  (aratura adanca) care se face  toamna, printr-o aratura la 35 cm, sau sapat la cazma urmata de nivelarea de suprafata.

Lucrarea de nivelare de suprafata a terenului se face cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc, grapei cu colti, etc. In gradini maruntim si nivelam cu ajutorul frezei sau motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).

Fertilizarea de baza (inainte de desfundat sau dupa caz aratura adanca) se poate face cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd 30 t/ha) si  ingrasaminte chimice / minerale: 60  kg/ha fosfor (P), 70 kg/ha potasiu (K).

Pichetarea terenului se poate face in functie de necesitati in: patrat, dreptunghi, triunghi echilateral, chincons (pe terenurile in panta > 5,7 grade, randurile se dispun pe directia curbelor de nivel).

Instalarea sistemului de sustinere este necesara si se face pentru sistemele de cultura intensive si superintensive, pentru anumite forme de coroana, portaltoi, etc. Lucrarea se va efectua in primavara anului I sau II.

Polenizarea livezilor de par este făcută de către insecte „entomofila” (se face cu ajutorul albinelor (sunt necesari 4 stupi „familii de albine”/ha) si bondarilor (sunt necesari  10 stupi „familii de bondari”/ha) si in mica masura de catre vant (anemofila – polen purtat de vant). Deosebit de importanta pentru polenizarea parului este vremea in perioada/zilele  înfloritului la par, intrucat albinele zboara si polenizeaza optim la temperaturi > 15°C in zile fara vant si precipitatii.

Distanta pentru polenizare intre soiuri (polenizare incrucisata) intr-o parcela  pentru a putea fi posibila polenizarea in conditii optime, nu trebuie sa depaseasca 50 m.

Soiurile de par sunt:

♦  autosterile (polenizarea nu se poate realiza cu polenul propriu „auto-incompatibilitate”, acestea necesita polen de la soiuri compatibile bune polenizatoare). Majoritatea soiurilor de par sunt autosterile si necesita polenizator (polenizare incrucisata), polenizatorul poate fi un soi de par compatibil la polenizare. In parcelele de par este obligatorie: cultivarea alternativa de benzi (de cate 4 randuri) cu soiuri polenizatoare compatilile (soiuri cu polen compatibil „facultate germinativa a polenului este ridicata”, soiuri care au aceiași perioada de înflorire cu cele care trebuie polenizate).

♦  cu partenocarpie  – dezvoltare a ovarului fără fecundație. Unele soiuri de par care pot manifesta partenocarpie, dar pentru o productie optima este necesara polenizarea.

♦  triploide (3n=51 cromozomi), sunt foarte puține si  nu pot fi utilizate ca si polenizatori (polenul acestora are capacitate de germinare foarte slaba).

♦  diploide (2n=34 cromozomi). Soiurile diploide au polen bun si pot fi utilizate ca si polenizatori.

Infiintarea plantatiilor de par se  face utilizand plante (material saditor) certificate ca sunt libere de agenti patogeni (virusi, bacterii, ciuperci, fitoplasme), obtinute in pepiniere autorizate care garanteaza autenticitatea (soiului si portaltoiului) si calitatea; adaptate conditiilor pedo-climatice din zona in care dorim sa înființam plantația.

Plantarea pomilor de par  se face preferabil in toamna (dupa aparitia primelor brume si  caderea totala a frunzelor; perioada optima recomandata întrucât pomii plantați in toamna au procent mai ridicat de prindere comparativ cu cei plantați in primăvară), sau in primavara devreme  (martie).

Plantarea  pe teren desfundat  si soluri grele (argiloase) se face  in gropi de 80 cm latime x 80 cm  lungime x 70 cm adancime, iar pe solurile mijlocii (lutoase) si usoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 40 cm latime x 40 cm lungime  x 40 cm adâncime.

Plantarea pe celelalte terenuri (scarificat, doar arat adanc, nearat, teren nedesfundat) si soluri grele (argiloase) se face  la 120 cm lățime x 120 cm  lungime x 80 cm adâncime, iar pe solurile mijlocii (lutoase) si ușoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 100 cm latime x 100 cm lungime  x 80 cm adancime. Gropile pot avea forma patrata (forma ideala pentru radacini) sau circulara si pot si sapate manual (la cazma)  sau mecanizat.

Sisteme de cultura la Par

♦  Sistemul extensiv „clasic” (livezi clasice de par) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mari de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mare).  Plantarea parului in sistem „clasic”  se face la distanta de 4,5-5  m intre randuri si 3,5 – 4,5 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 445 plante / ha (pentru o distanta de 5 m intre randuri si 4,5 m  intre plante pe rand).

 

♦  Sistemul intensiv  (livezi intensive de par) – pentru acest sistem se utilizeaza distante medii de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mijlocie).  Plantarea parului  se face la distanta de 3.5-4,5  m intre randuri si 2.5 – 3,5 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 1143 plante / ha (pentru o distanta de 3.5 m intre randuri si 2,5 m  intre plante pe rand).

 

♦  Sistemul superintensiv  (livezi superintensive de par) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mici de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mica).  Plantarea parului  se face la distanta de 3,3-3,5  m intre randuri si 0,9 – 2 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 1905 plante / ha (pentru o distanta de 3,5 m intre randuri si 1,5 m  intre plante pe rand).

LUCRARI DE INGRIJIRE IN LIVEZILE DE PAR

Completarea golurilor este necesara, întrucât din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna târziu (an I) sau primavara devreme (an II).

Erbicidarea  se poate face cu erbicid total, neselectiv: Clinic Xpert (360 g/l glifosat acid); etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Lucrări ale solului:

In plantațiile / livezile de par solul poate fi menținut la alegere in funcție de cultura si condițiile pedo-climatice intr-unul din sistemele:

• la nivel de de ogor negru (solul este mentinut in permanenta lucrat ‘afanat’ si fara buruieni, acest sistem se aplica obligatoriu in anul 1 si 2 in livezile de par). Toamna inainte de intrarea in repaus vegetativ (cu 3-4 saptamani inainte de caderea frunzelor), pe intervalul dintre randuri se va afectua o aratura la mica adancime (10-15 cm).  In sezonul de vegetatie (mai-august)  pe intervalul dintre randuri se vor efectua numeroase prasile mecanizate (prasile cu freza, cultivator, discuit, etc.).  Pentru a putea afana solul si combate buruienile  pe rand, se fac numeroase prasile manuale (cu sapa) la 5-8 cm adancime. Începând din anul 4 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm)  se pot face pe rand  prasile mecanizate  (la 5-8 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.
• cu spatiul dintre randuri inierbat in benzi (înierbarea se poate face din anul al 3-lea de la infiintarea plantatiei de par). Pe parcursul sezonului de vegetatie vom efectua cositul periodic  iar totodata  va proceda si la  mentinerea – libera de buruieni  prin erbicidare a zonei le-a lungul randurilor (0,5-0,7 m stanga si 0,5-0,7 m dreapta). O alta varianta de-a lungul randului de pomi ar fi mentinerea solului lucrata, astfel  incepând din anul 4 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm) se pot face pe rand  prasile mecanizate  (la 5-8 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.

Taierea la Par

In funcție de sistemul de cultura ales (clasic, intensiv, superintensiv, gradinile populatiei – gospodarie) se va alege după plantare si tipul / forma de coroana (forma arhitectonica de taiere la par).

Taierile de formare a coroanei pomilor se efectueaza in uscat (taierea in  uscat la par se efectuează in perioada de repaus vegetativ, momentul optim fiind in primavara devreme) si  in verde: ciupit (indepartarea varfului erbaceu al lastarului), scurtare lastari (indepartarea varfului semilemnificat al lastarului), plivit lastari (eliminat lastari erbacei care nu sunt necesari).

Rolul taierilor de formare a coroanei pomilor “perilor” este acela de a realiza cat mai repede, in funcție de sistemul de cultura o plantație intrata pe rod economic. Plantațiile de par pot intra pe rod cel mai devreme din anul 2-3 de la plantare  si pot produce economic din anul 4-5 de la plantare (plantatiile superintensine), din anul  5-6 de la plantare (plantatiile intensive) si din anul  6-9 de la plantare (plantatiile clasice).  Forma arhitectonica de coroana aleasa si obtinuta prin taieri (in uscat si in verde) odată realizata, va stimula si grăbi intrarea pomilor economica pe rod, va asigura  formarea de coroane aerisite, luminate (scade astfel presiunea  atacului de boli si daunatori, permite o mai buna colorare a fructelor, etc.), echilibrate, etc.

 

Tipuri – forme de coroane la par

Tipul / Forma arhitectonica de coroana la par va fi aleasa cu grija in funcție de: vigoarea / tipul portaltoiului, vigoarea soiului, tipul de fructificare,  sistemul de cultura, ramurile de rod de baza specifice fiecarui soi, etc.

♦  Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul extensiv „clasic”: Piramida etajata, Piramida neetajata (Leader), Piramida etajata rarita, Piramida mixta, Vas întârziat, etc.;

♦  Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul intensiv: Palmeta etajata cu brațe oblice,  Palmeta etajata cu brațe orizontale, Palmeta neetajata cu brațe oblice, Palmeta libera,  Tufa, etc.;

♦  Forme / tipuri  de coroane pentru sistemul superintensiv: Fus subțire (Slender spindle),  Ax vertical, Cordon vertical, etc.

Tăierea de fructificare / producție la par este adaptata si realizata  pentru: tipul de coroana ales; tipul de ramuri de rod propriu-zise specifice soiului: ramuri de rod scurte „spur” (țepușe), ramuri de rod lungi  (mlădițe, nuieluse); a evita apariția alternantei de rodire la par; pentru a norma producția de fructe; pentru a menține coroanele aerisite si luminate;  etc. Se vor realiza tăieri de fructificare  in uscat „repaus vegetativ total” (perioada optima pentru taiere la par este după 20 februarie si pana la BBCH 01 Dezmugurire „momentul umflării mugurilor”).

Răritul fructelor la par, este lucrarea in verde ce contribuie la asigurarea unui număr optim de fructe / pom. Lucrarea este necesara întrucât asigura obținerea la recoltare a unor recolte de calitate superioara, împiedica intrarea pomilor in alternata de rodire, asigura diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor, etc.

Irigarea la par  este obligatorie in intervalele de seceta prelungita din sezonul de vegetație (când valorile scad sub optimul indicat sau verile sunt toride), in momentele  critice (inainte de dezmugurire, dupa inflorit, creștere fructe, diferențiere muguri de rod, etc.), etc.  Irigarea nu este recomandata cand mai ramane o perioada de cca. 3 saptamani pana la recoltare.

Irigarea se face utilizând preferabil un sistem de irigare prin picurare (1-2 linii de picurare amplasate aerian la 40 cm înălțime sau pe prima sarma a sistemului de sustinere). Norma de udat se stabilește in funcție de:  tipul de sol; deficitul de precipitații / apa in sol; fenofaza si faptul ca solul trebuie sa fie suficient aprovizionat cu apa / umectat pana la adancimea la care sunt repartizate majoritatea radacinilor (aceasta variaza in functie de portaltoi, 30 – 70 cm). In general cantitatea de apa variază intre 15 – 50 l apa / pom / udare.

Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala  prin  administrarea de îngrășăminte hidrosolubile.

Fertilizarea anuala  la plantația de par pe rod

Fertilizarea de baza  anuala efectuata in fenofaza de BBCH 53-54 (dezmugurit) cu: ingrasaminte complexe NPK  (produs  granulat, aplicat in benzi pe rand).

Fertilizare faziala cu Azotat de Calciu granulat (aplicat in benzi pe rând) in fenofazele: BBCH 53-54 (dezmugurit);  BBCH 69 (toate petalele s-au scuturat); etc.

Fertilizarea faziala se poate face prin fertirigare – ‘fertigare’ utilizand ingrasaminte de inalta calitate;

Se pot face si numeroase  fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar pomilor de par si combaterea / prevenirea carentelor / clorozelor.

Fertilizarea se poate face utilizând programele tehnologice specifice culturii parului.

Atentie !!!   Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program / tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu  rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se întocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fertilizantul (ingrasamantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Recoltarea Perelor

Livezile de par intra pe rod in anul 3 de la plantare (livezile superintensive). Productia de pere la hectar variaza (cca. 15 t / ha plantație clasica, 25 t/ha plantatie intesiva, 40 t / ha plantație super-intensiva) in funcție de sistemul de cultura si agrotehnica aplicata.

Perele sunt fructe care își continua ușor maturarea si după recoltare (fructe climacterice).

Perele de vara se recomanda a fi recoltate cu 8-10 zile înainte de maturarea deplina, când ating dimensiunile specific soiului si culoarea pe partea umbrita incepe sa vireze din verde spre cea specifica: galbena, albicioasa, etc. La soiurile de vara, perioada de depozitare este in general mai scurta in conditii de depozitare normale (beciuri, pivnite, etc.).

Perele de toamna se recomanda a fi recoltate la maturitatea de păstrare (se apreciază in funcție de destinație urmărind parametri ca: fermitatea fructelor; punctajul obținut la testul cu iod pentru amidon, etc.). La soiurile de toamna, perioada de depozitare este in general mai lunga, in condiții de depozitare normale (beciuri, pivnite, etc.).

Perele de iarna se recomanda a fi recoltate la maturitatea de păstrare (se apreciază in funcție de destinație urmărind parametri ca: fermitatea fructelor; punctajul obținut la testul cu iod pentru amidon, etc.), daca sunt recoltate prea devreme, perele se zbârcesc si devin astringente. La soiurile de pere de iarna, perioada de pastrare este lunga (mai multe luni) in condiții de depozitare normale (beciuri, pivnite, etc.).

 

Combaterea bolilor si daunatorilor la par

Tratamentele in sezonul  de vegetatie (in verde) pentru combaterea bolilor si daunatorilor  in plantatiile de Par sunt numeroase si sunt adaptate fenofazelor (stadii de crestere, dezvoltare & fructificare) in care se gaseste pomul. Pentru detalii suplimentare cititi … Tratamente la Par Primavara- Vara.

 

Bolile parului:  Rapanul parului (Venturia pyrina); Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena); Focul bacterian la par (Erwinia amylovora); Patarea bruna a frunzelor si fructelor (Diplocarpon maculatum sin. Diplocarpon soraueri, Entomosporium maculatum); Rugina parului (Gimnosporangium sabinae); Patarea alba a frunzelor de par – Septorioza (Mycosphaerella sentina sin. Septoria sentina); Cancerul deschis al ramurilor-tulpinilor (Nectria spp.); Noul cancer al marului, parului si gutuiului (Valsa ceratosperma); Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Arsura bacteriana comuna (Pseudomonas syringae pv. syringae); Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum); Mana (Phytophthora cactorum); Mozaicul inelar al parului (ACLSV0 – Pear ring pattern mosaic virus); Pietrificarea perelor (Pear stony pit virus); Declinul parului (Phytoplasma pyri), etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Bolile Parului.

 

Boli (putregaiuri) de depozit la pere: Potebniamyces discolor, Monilinia fructigena, Penicillium expansum, Pezicula alba, Glomerella cingulata, Pezicula malicorticis, Botryotinia fuckeliana, Phytophthora cactorum, Venturia inaequalis, Alternaria alternata, Ploeospora herbarum, Stemphylium botryosum, Phialophora malorum, Phialophora spp., Sphaeropsis spp., Rhizopus stolonifer, Ploeospora allii, Nectria galligena, Fusarium avenaceum, etc.

 

Daunatorii parului: Viespea perelor (Hoplocampa brevis); Puricele melifer al parului (Psylla pyri sin. Cacopsylla pyri); Viermele marului, parului (Cydia pomonella); Molia pielitei  fructelor (Adoxophyes orana); Gandacul paros (Epicometis hirta); Plosnita parului (Stephanitis pyri); Cicada gheboasa a pomilor (Ceresa bubalus); Gargarita florilor de mar, par (Anthonomus pomorum); Musculita frunzelor de mar & par (Dasineura mali); Cotarul verde (Operophtera brumata sin. Cheimatobia brumata); Minatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella); Molia orientala a fructelor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta); Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus); Paduchele testos al parului (Epidiaspis leperii); Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum); Paduchele verde al marului si parului (Aphis pomi); Paduchele cenusiu-cafeniu al parului (Melanaphis pyraria); Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar); Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea); Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea); Acarianul ruginii la par (Epitrimerus pyri); Acarieni: Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi sin. Tetranychus ulmi); Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella); Gargarita mugurilor-florilor-frunzelor  (Sciaphobus squalidus); Gargarita mugurilor de par (Anthonomus pyri); Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha); Cariul scoartei (Scolytus rugulosus); Iepurele de camp (Lepus europaeus); Capriorul (Capreolus capreolus), Caini tineri, etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolul … Daunatorii Parului.

Plante parazite la par: Vascul alb (Viscum album), etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Etichete: cultivarea parului, cultura parului, livada clasica de par, livada de par, livada intensiva de par, livada superintensiva de par, Par, pere, plantatie de par, plantatie de peri, Pomi fructiferi

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul