Horticultorul.ro

nov. 20 2020

Cultura Marului: infiintare si ghid de intretinere

Cultura Marului este posibila începând de la câmpie si pana in zonele de deal si submontane (in imediata apropiere a muntilor). Infiintarea si intretinerea unei plantatii de mar este posibila daca se respecta tehnologia de cultura, efectuandu-se la timp toate lucrările necesare in vederea obținerii la timp a unor recolte bogate si de calitate. Plantatiile de mar daca sunt bine îngrijite pot atinge vârste de exploatare economica de pana la 15-30 ani (in functie de sistemul de cultura adoptat).

Merele au ca destinatie: consumul fructelor in stare proaspata, mere deshidratate,  prajituri,  diverse bauturi racoritoare (suc de mere, etc.), bauturi alcoolice (cidru, distilate, etc).

Primele soiuri de mar (Malus domestica) se presupune ca isi au originea in zone ca Asia Mica, Caucaz, Asia Centrala, India Himalayana, Pakistan si Vestul Chinei, zone in care cresc spontan un număr mare de specii (peste 25) din genul Malus spp. Prin hibridare naturala a speciilor de Malus spp. ce se gasesc intr-un areal comun, au aparut primele soiuri de mar (Malus domestica). Vechiul drum al Matasii a avut un rol important in rapandirea si cultivarea marului din China pana la Marea Negara. In documentele scriitorilor Imperiului Roman marul a fost mentionat ca specie luata in cultura inca din anii 4.000 î.Hr. (Juniper, B.E., Watkins, R. and Harris, S.A. 1998).

 

CUPRINS:

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI

Temperatura (caldura)

Lumina

Umiditatea (apa)

Solul

Reactia solului pH-ul

Grindina

 

CULTIVAREA MARULUI

Soiurile de mar

Infiintarea livezilor de mar

Pregatirea terenului pentru plantarea marului

Pichetarea terenului

Plantarea marului

Polenizarea livezilor de mar

Sisteme de cultura la Mar

 

LUCRARI DE INGRIJIRE LA MAR

Lucrări ale solului

Taierea la Mar

Tipuri – forme de coroane la mar

Răritul fructelor la mar

Irigarea la mar

Fertilizarea anuala la mar

Recoltarea Merelor

Tratamente / Stropiri la mar

Bolile marului

Boli de depozit la mere

Daunatorii marului

 

FACTORI ECOLOGICI LIMITATIVI PENTRU CULTIVAREA MARULUI

Temperatura  (caldura) –  marul (Malus domestica) este o planta ce prefera temperaturi in perioada de vegetatie in intervalul 13-28 ºC. Temperatura minima absoluta in vegetatie este de 8ºC iar cea maxima absoluta de 34ºC. Cresterile vegetative (lastari si frunze) tinere pot fi afectate de inghet la temperaturi < -2 ºC.

In perioada de repaus vegetativ (toamna tarziu – iarna – primavara devreme)  temperatura minima de la care mugurii de rod  (mugurii micsti) pot fi afectati de ger este situata < -30 … -32 ºC.

Pentru inflorire, polenizare si legarea fructelor marul  are nevoie de temperaturi optime de  20 ºC …  25 ºC si minime de 12 ºC.

Ingheturile de revenire (temperaturi scazute care se inregistreaza dupa,  1-2 saptamani cu zile calduroase care au declansat intrarea in vegetatie / inflorirea / fructificarea si care se pot inregistra primavara martie-aprilie) din primavara pot afecteaza grav fructificatia la mar:  florile (< -1ºC … -1,5 ºC, florile sunt afectate in procent foarte mare) si fructele  legate  (<  -1,5 ºC, fructele legate sunt afectate si cad in procent foarte mare).

Pentru o buna colorare a fructelor (la soiurile ale căror fructe se coloreaza), unele soiuri de mar prefera  regiunile cu o amplitudine termica diurna (diferenta intre temparatura minima si cea maxima inregistrata intr-o zi) crescuta in perioada de toamna (amplitudine diurna toamna de cca. 11 ºC).

Lumina – marul este o specie iubitoare de lumina (prefera locurile însorite), temperament de lumina.

La plantele de mar care nu beneficiaza de suficianta lumina se poate intampla ca: fructele sa nu se coloreze suficient, diferențierea mugurilor de rod sa fie deficitara, maturarea „coacerea” lemnului este deficitara,  apar cresteri vegetative excesive, cantitatea de substanta uscata este mai redusa, intensitatea aromelor este slaba, fructele nu ating potențialul calitativ specific soiului, apare fenomenul de degarnisire (ramurile care nu beneficiaza de lumina se usuca) in coroana, etc.

Pentru  a beneficia de lumina suficienta este important ca orientarea randurilor in plantatiile de mar sa se faca preferabil pe directiile: N-S; NE-SV; NV-SE.

La livezile de mar infiintate pe terenuri in panta se vor alege preferabil cele cu expozițiile: Sudica; Sud-Vestica; Sud-Estica.

Umiditatea (apa): plantația de mar necesita un optim situat intre 700 – 2.200 mm  precipitatii medii anuale (PMA) si un minim de 500 mm PMA, pentru plantatia de mar este deosebit de importanta distributia cat mai uniforma a precipitatiilor (in perioada de vegetatie) si prezenta precipitatiilor in perioadele / fenofazele critice.  Irigarea plantatiei de mar se impune in zonele cu precipitatii reduse sau perioadele / fenofazele critice suprapuse pe intervale secetoase din an (cand valorile scad sub minimul indicat sau verile sunt toride) si la sistemele de cultura intensiva si superintensiva. Irigarea prin picurare se va face moderat si face ori de cate ori este necesar, mai ales in momentele / fenofazele  critice.

Umiditatatea atmosferica relativa (umiditatea din aer) pentru mar se incadreaza in parametri optimi la cca. 65 %. Precipitatiile in exces (ploile) in perioada sezonului de vagetatie si o umiditate atmosferica ridicata conduc frecvent la aparitia de boli grave la mar & mere (rapanul marului, focul bacterian la mar, putregaiuri, etc.).

Seceta excesiva si prelungita in perioada de vara poate de asemenea conduce la: o diferentiere redusa a mugurilor de rod pentru anul urmator, fructe mici (sub potentialul soiului si de slaba calitate), etc.

Este obligatoriu ca adâncimea pânzei de apa freatica la plantațiile de mar (livezile de mar) sa se situeze < 2,5 m.

Marul suporta greu atat seceta prelungita cat si umiditatea excesiva la nivelul solului (stagnarea apei).

Solul:

Marul este relativ pretentios  fata de sol prefera solurile fertile, bine drenate (permeabile pentru aer si apa), profunde (optim la  peste 150 cm) si reavene; Marul vegeteaza bine (prefera) pe solurile solurile mijlocii  (lutoase, luto-argiloase) si usoare (luto-nisipoase, nisipoase). Marul suporta totusi si  solurile grele (argiloase).

Marul nu suporta in general valori de peste  10 % Carbonat de Calciu activ, iar la depasirea acestui parametru pot apărea cloroze.

Reactia solului: marul  prefera un pH slab acid – neutru (5,9-7), dar totuși suporta valori mai largi – un pH in intervalul:  moderat acid- slab alcalin (5-7,8).

Grindina – cultura marului este frecvent afectata de grindina, motiv pentru care se recomanda obligatoriu instalarea de plase antigrindina, care pot si utile si la atacurile de de pasari (grauri, etc.) care provoaca pagube mari si foarte mari.

CULTIVAREA  MARULUI

Marul (Malus domestica)  este un pom fructifer ce poate atinge inaltimea maxima de 2,5 – 8 metri cu un diametru al coroanei de 3 – 8 metri.

Marul intra pe rod încă din anul 2 – 5 de la plantare (in finctie de sistemul de cultura, pomii plantati – daca au coroana preformata din pepiniera, soi, portaltoi, etc.).

 

Soiurile de mar (Malus domestica)

Soiurile de mar  sunt numeroase (peste 7.500 soiuri de mar in intreaga lume) si variate, astfel încât sa satisfaca multitudinea de preferinte: esalonarea intervalului de maturare a fructelor pe o perioada cat mai lunga, mere de masa care sa satisfaca o multitudine de gusturi si preferinte (mere de top / club: Evelina, Pink Lady, Kanzi, etc.), mere pentru suc, mere ce pot fi pastrate un interval de timp cat mai lung, etc.

  1. Soiuri de mar in functie de perioada de maturare a fructelor:
  2. Soiuri de Mar de Vara (Iulie-August): Romus, Romus 1, Aromat de Vara, Romus 3, Stark Earliest, Red Melba, Jamers Grieve, Summerred, Summerfree, Devil gala, Annaglo, Ruby gala, Royal beaut, Schniga, Galaxy, etc;
  3. Soiuri de Mar de Toamna (septembrie): Voinea, Ardelean, Frumos de Voinesti, Auriu de Bistrita, Prima, Pionier, etc.
  4. Soiuri de Mar de Iarna (sfarsit de 15 septembrie – 15 octombrie): Starkrimson, Golden delicious, Golden Delicious Reiders, Jonathan, Delicios Rosu, Delicios de Voinesti, Delia, Generos, Jonagold, Florina, Wagener premiat, Idared, Braeburn, Mutsu, Fuji, Gloster, Granny Smith, Royal Gala, Pinova, Cripps Pink, etc.
  5. Soiuri de Soiuri de Mar de Club: Evelina, Pink Lady, Kanzi, Eva, Envy, Ariane, Lady Alice, Red Prince, etc.

III. Soiuri de mar utilizate doar ca polenizatori (specii / soiuri ornamentale / crab apple):  Malus ‘Evereste’, Malus ‘Baugene’, Malus ‘Golden Gem’, Malus ‚Golden Hornet’, Malus baccata ‚Pink Glow’, Hillierii, etc.

INFIINTAREA LIVEZILOR – PLANTATIILOR DE MAR

Livezile – plantatiile de mar se infiinteaza pe versantii cu expozitie Sudica, Sud-Vestica, Sud-Estica;  pe terenuri cu continut redus (< 10 %) de carbonati (CaCO3) si in zone cu precipitatii medii anuale de > 700 mm (altfel se impune obligatoriu irigarea).

Pregatirea terenului pentru plantarea marului consta in:

Desfundatul terenului (afanarea adanca) se poate face (lucrarea de desfundat se recomanda doar pe solurile profunde si care nu prezinta Carbonati de Calciu – CaCO3 peste 10 %, intrucat prin desfundare „aducerea carbonatilor la suprafata solului” se va face mai mult rau decat bine). Lucrarea de desfundat se va efectua  la o adancime de cca. 50-70 cm in perioada de vara (cu 3-4 luni inainte de plantare). Pe terenurile in panta lucrarea de desfundat se va efectua pe directia curbelor de nivel. Lucrarea de desfundat este urmata  de lucrarea de nivelarea de suprafață.

Scarificarea terenului inlocuieste lucrarea de  desfundat si nu are dezavantajul de a aduce Carbonații de Calciu din profunzime la suprafața, aceasta se efectueaza in vara. Se practica scarificarea in cruce (in doua directii) la o adancime de 50-70 cm. Lucrarea de scarificare va fi urmata de mobilizarea adanca a solului  (aratura adanca) care se face  toamna, printr-o aratura la 35 cm, sau sapat la cazma urmata de nivelarea de suprafata.

Lucrarea de nivelare de suprafata a terenului se face cu ajutorul cultivatorului, combinatoarelor, grapei cu disc, grapei cu colti, etc. In gradini maruntim si nivelam cu ajutorul frezei sau motocultorului (motosapei) echipate cu freza sau unelte manuale (sapa si grebla).

Fertilizarea de baza (inainte de desfundat sau dupa caz aratura adanca) se poate face cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd 30-40 t/ha) si  ingrasaminte chimice / minerale: 120 kg/ha fosfor (P), 150 kg/ha potasiu (K).

Pichetarea terenului se poate face in functie de necesitati in: patrat, dreptunghi, triunghi echilateral, chincons (pe terenurile in panta > 5,7 grade, randurile se dispun pe directia curbelor de nivel).

Instalarea sistemului de sustinere este necesara si se face pentru sistemele de cultura intensive si superintensive, pentru anumite forme de coroana, portaltoi (cei cu înrădăcinare superficiala). Lucrarea se va efectua in primavara anului I sau II.

Polenizarea livezilor de mar este făcută de către insecte „entomofila” (se face cu ajutorul albinelor si sunt necesari: optim 3-4 stupi „familii de albine”/ha si minim 2 stupi „familii de albine”/ha si minim). Deosebit de importanta pentru polenizarea mărului este vremea in perioada/zilele  înfloritului la mar, intrucat albinele zboara si polenizeaza optim la temperaturi > 15°C in zile fara vant si precipitatii.

Soiurile de mar sunt:

♦  autosterile (polenizarea nu se poate realiza cu polenul propriu, acestea necesita polen de la soiuri compatibile bune polenizatoare). Majoritatea soiurilor de mar sunt autosterile si necesita polenizator, polenizatorul poate fi un soi de mar compatibil la polenizare sau o specie / soi de polenizator de tip crab apple (mar ornamental polenizator). In parcelele de mar este obligatorie: cultivarea alternativa de benzi (de cate 4 randuri) cu soiuri polenizatoare compatilile (soiuri cu polen compatibil „facultate germinativa a polenului de peste 30%”, soiuri care au aceiași perioada de inflorire cu cele care trebuie polenizate). O alta varianta de polenizare este intercalarea uniform distribuita  in plantatie de  specii/soiuri polenizatoare de tip „crab apple” in proportie de 1:5 sau 1:6.

♦  autofertile (polenizarea se poate face si cu propriul polen). Chiar daca unele soiuri sunt autofertile si la acestea este recomandata polenizarea incrucisata pentru a creste procentul de legare a fructelor;

♦  partial autofertile – polenizarea se poate face si cu propriul polen, dar procentul de legare a fructelor redus. La soiurile partial autofertile  este  necesara  polenizarea incrucisata pentru a creste procentul de legare a fructelor.

♦  intersterile niciunul din 2 soiuri de mar (perechi de soiuri intersterile) nu va putea sa il polenizeze pe celălalt.

♦  cu partenocarpie  – dezvoltare a ovarului fără fecundație. Unele soiuri de mar care pot manifesta partenocarpie in anumite condiții, cum ar  fi – aplicarea de stimulatori de fructificare hormonali: auxine, gibereline; etc.

♦  triploide (3n=51 cromozomi), sunt foarte puține si  nu pot fi utilizate ca si polenizatori (polenul acestora are capacitate de germinare foarte slaba); Exemplu de soiuri de mar triploide: Mutsu (Crispin), Frumos de Boskoop (Belle de Boskoop), Renet de Canada, Sir Prize, Close, Gravenstein, Jonagold, etc.

♦  diploide (2n=34 cromozomi), sunt marea majoritate a soiurilor de mar. Soiurile diploide au polen bun si pot fi utilizate ca si polenizatori, exceptand situatia de intersterilitate (soiuri intersterile).

In practica moderna se folosesc si  soiuri de mar utilizate doar ca polenizatori (specii / soiuri ornamentale / crab apple):  Malus ‘Evereste’, Malus ‘Baugene’, Malus ‘Golden Gem’, Malus ‚Golden Hornet’, Malus baccata ‚Pink Glow’, Hillierii, etc.

Infiintarea plantatiilor de mar se  face utilizand plante (material saditor) certificate ca sunt libere de agenti patogeni (virusi, bacterii, ciuperci, fitoplasme), obtinute in pepiniere autorizate care garanteaza autenticitatea (soiului si portaltoiului) si calitatea; adaptate conditiilor pedo-climatice din zona in care dorim sa înființam plantația.

Plantarea pomilor de mar se face preferabil in toamna (dupa aparitia primelor brume si  caderea totala a frunzelor; perioada optima recomandata întrucât pomii plantați in toamna au procent mai ridicat de prindere comparativ cu cei plantați in primăvară), sau in primavara (martie).

Plantarea  pe teren desfundat  si soluri grele (argiloase) se face  in gropi de 80 cm latime x 80 cm  lungime x 60 cm adancime, iar pe solurile mijlocii (lutoase) si usoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 40 cm latime x 40 cm lungime  x 40 cm adancime.

Plantarea pe celelalte terenuri (scarificat, doar arat adanc, nearat, teren nedesfundat) si soluri grele (argiloase) se face  la 120 cm lățime x 120 cm  lungime x 80 cm adâncime, iar pe solurile mijlocii (lutoase) si ușoare (nisipoase) se vor utiliza gropi pentru plantare de 90 cm latime x 90 cm lungime  x 80 cm adancime. Gropile pot avea forma patrata (forma ideala pentru radacini) sau circulara si pot si sapate manual (la cazma)  sau mecanizat.

Sisteme de cultura la Mar

Sistemul extensivclasic” (livezi clasice de mar) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mari de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mare).  Plantarea marului in sistem „clasic”  se face la distanta de 5 – 7 m intre randuri si 45 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 334 plante / ha (pentru o distanta de 6 m intre randuri si 5 m  intre plante pe rand).

 

Sistemul intensiv  (livezi intensive de mar) – pentru acest sistem se utilizeaza distante medii de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mijlocie-mica).  Plantarea marului  se face la distanta de 4-5  m intre randuri si 23 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 834 plante / ha (pentru o distanta de 4 m intre randuri si 3 m  intre plante pe rand).

 

Sistemul superintensiv  (livezi superintensive de mar) – pentru acest sistem se utilizeaza distante mici de plantare (acest sistem se aplica la soiuri si portaltoi care imprima vigoare mica).  Plantarea marului  se face la distanta de 3-4  m intre randuri si 0,52 m intre pomi pe rand.  In functie de distanta intre randuri si cea dintre plante pe rand sunt necesare cca. 2858 plante / ha (pentru o distanta de 3,5 m intre randuri si 1 m  intre plante pe rand).

LUCRARI DE INGRIJIRE IN LIVEZILE DE MAR

Completarea golurilor este necesara, întrucât din diverse motive unele plante nu s-au prins si au pierit. Lucrarea se face toamna târziu (an I) sau primavara devreme (an II).

 

Lucrări ale solului:

In plantațiile / livezile de mar solul poate fi menținut la alegere in funcție de cultura si condițiile pedo-climatice intr-unul din sistemele:

  • la nivel de de ogor negru (solul este mentinut in permanenta lucrat ‘afanat’ si fara buruieni, acest sistem se aplica obligatoriu in anul 1 si 2 in livezile de mar). Toamna inainte de intrarea in repaus vegetativ (cu 2 saptamani inainte de ingalbenirea totala a frunzelor), pe intervalul dintre randuri se va afectua o aratura la mica adancime (12-15 cm).  In sezonul de vegetatie (mai-august)  pe intervalul dintre randuri se vor efectua numeroase prasile mecanizate (prasile cu freza, cultivator, discuit, etc.).  Pentru a putea afana solul si combate buruienile  pe rand, se fac numeroase prasile manuale (cu sapa) la 5-8 cm adancime. Începând din anul 4 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm)  se pot face pe rand  prasile mecanizate  (la 5-8 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.
  • cu spatiul dintre randuri inierbat in benzi (înierbarea se poate face din anul al 3-lea de la infiintarea plantatiei de mar). Pe parcursul sezonului de vegetatie vom efectua cositul periodic  iar totodata  va proceda si la  mentinerea – libera de buruieni  prin erbicidare a zonei le-a lungul randurilor (0,5-0,7 m stanga si 0,5-0,7 m dreapta). O alta varianta de-a lungul randului de pomi ar fi mentinerea solului lucrata, astfel  incepând din anul 4 in livezile conduse pe forme de coroana cu trunchi (de 50 cm) se pot face pe rand  prasile mecanizate  (la 5-8 cm adancime) utilizând echipamente moderne cu palpator.

Taierea la Mar

In funcție de sistemul de cultura ales (clasic, intensiv, superintensiv, gradinile populatiei – gospodarie) se va alege după plantare si tipul / forma de coroana (forma arhitectonica de taiere la mar).

Taierile de formare a coroanei pomilor se efectueaza in uscat (taierea in  uscat la mar se efectuează in perioada de repaus vegetativ, momentul optim fiind in primavara devreme) si  in verde: ciupit (indepartarea varfului erbaceu al lastarului), scurtare lastari (indepartarea varfului semilemnificat al lastarului), plivit lastari (eliminat lastari erbacei care nu sunt necesari).

Rolul taierilor de formare a coroanei pomilor “merilor” este acela de a realiza cat mai repede, in functie de sistemul de cultura o plantație intrata pe rod economic. Plantațiile de mar pot intra pe rod din anul 2-3 de la plantare (cele înființate cu pomi ce au coroana preformata in pepiniera) si pot produce economic din anul 3 de la plantare (plantatiile superintensine) si din anul  4-5 de la plantare (plantatiile intensive).  Forma arhitectonica de coroana aleasa si obtinuta prin taieri (in uscat si in verde) odată realizata, va stimula si grăbi intrarea pomilor economica pe rod, va asigura  formarea de coroane aerisite, luminate (scade astfel presiunea  atacului de boli si daunatori, permite o buna colorare a fructelor, etc.), echilibrate, etc.

 

Tipuri – forme de coroane la mar

Tipul / Forma arhitectonica de coroana la mar va fi aleasa cu grija in funcție de: vigoarea / tipul portaltoiului, vigoarea soiului, tipul de fructificare, forma nativa a coroanei specifica soiului (piramidala, invers-piramidala, sferica, sferica-alungita, sferica-turtita, columnara, plangatoare), sistemul de cultura, ramurile de rod de baza specifice fiecarui soi, etc.

Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul extensivclasic”: Piramida etajata, Piramida mixta,  Piramida neetajata (Leader), Vas întârziat, etc.;

Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul intensiv: Palmeta etajata cu brațe oblice,  Palmeta etajata cu brațe orizontale, Palmeta neetajata cu brațe oblice, Fus tufa (Spindelbusch), etc.;

Forme/tipuri  de coroane pentru sistemul superintensiv: Fus subțire (Slender spindle),  Fus Nord Olandez, Ax vertical, Cordon vertical, etc.

Tăierea de fructificare / producție la mar este adaptata si realizata  pentru: tipul de coroana ales; tipul de ramuri de rod propriu-zise specifice soiului: ramuri de rod scurte „spur” (țepușe), ramuri de rod lungi  (mladite, nuieluse); a evita apariția alternantei de rodire la mar; pentru a norma producția de fructe; pentru a menține coroanele aerisite si luminate;  etc. Se vor realiza tăieri de fructificare atât in uscat „repaus vegetativ total” (perioada optima pentru taiere la mar este după 20 februarie si pana la BBCH 01 Dezmugurire „momentul umflării mugurilor”) cat si in verde „in perioada de vegetatie” (taierea Lorette, etc.).

Răritul fructelor la mar, este lucrarea in verde ce contribuie la asigurarea unui număr optim de fructe / pom. Lucrarea este necesara întrucât asigura obținerea la recoltare a unor recolte de calitate superioara, împiedica intrarea pomilor in alternata de rodire, asigura diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor, etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolulRaritul fructelor la Mar.

Irigarea la mar  este obligatorie in intervalele de seceta prelungita din sezonul de vegetație (când valorile scad sub optimul indicat sau verile sunt toride), in momentele  critice (inainte de dezmugurire, dupa inflorit, creștere fructe, diferențiere muguri de rod, etc.), etc.  Irigarea nu este recomandata cand mai ramane o perioada de cca. 3 saptamani pana la recoltare.

Irigarea se face utilizând preferabil un sistem de irigare prin picurare (doua linii de picurare amplasate aerian la 40 cm înălțime sau pe prima sarma a sistemului de sustinere). Norma de udat se stabilește in funcție de:  tipul de sol; deficitul de precipitații / apa in sol; fenofaza si faptul ca solul trebuie sa fie suficient aprovizionat cu apa / umectat pana la adancimea la care sunt repartizate majoritatea radacinilor (aceasta variaza in functie de portaltoi, 40 – 60 cm). In general cantitatea de apa variază intre 30-50 l apa / pom / udare.

Odata cu irigarea prin picurare, se poate face la nevoie si fertilizarea faziala  prin  administrarea de îngrășăminte hidrosolubile.

 

Fertilizarea anuala  la plantația de mar pe rod

Fertilizarea de baza  anuala efectuata in fenofaza de BBCH 53-54 (dezmugurit) cu: ingrasaminte complexe NPK  (produs  granulat, aplicat in benzi pe rand).

Fertilizare faziala cu Azotat de Calciu granulat (aplicat in benzi pe rând) in fenofazele: BBCH 53-54 (dezmugurit);  BBCH 69 (toate petalele s-au scuturat); etc.

Fertilizarea faziala se poate face prin fertirigare – ‘fertigare’ utilizand ingrasaminte de inalta calitate;

Se pot face si numeroase  fertilizari foliare, pentru a completa necesarul de macro si microelemente nutritive necesar pomilor de mar si combaterea / prevenirea carentelor / clorozelor.

Un fenomen frecvent in cultura marului este „Bitter Pit” (patarea neagra a fructelor de mar, carenta de calciu la mar).  O fertilizare echilibrata si adaptata culturii poate prevenii aparitia acestei carente. Pentru detalii suplimentare cititi Carenta de Calciu, Bitter Pit sau Patarea neagra a fructelor de Mar.

Fertilizarea se poate face utilizând tehnologii si produse de la: YARA.

Atentie !!!   Fertilizarea trebuie sa se faca dupa un program / tehnologie de fertilizare adaptat si in concordanta cu  rezerva de elemente nutritive din sol, determinate in urma analizelor agrochimice de laborator. Programele tehnologice de fertilizare se întocmesc pe fenofaze si cuprind: fertilizarea de baza anuala, fertilizarea faziala si fertilizarea foliara.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul fertilizantul (ingrasamantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Recoltarea Merelor

Livezile de mar intra pe rod in anul 2-3 de la plantare (livezile superintensive). Productia de mere la hectar variaza (cca. 10-15 t / ha plantație clasica, 25 t/ha plantatie intesiva, 50 t / ha plantație super-intensiva) in funcție de sistemul de cultura si agrotehnica aplicata.

Merele sunt fructe care își continua ușor maturarea si după recoltare (fructe climacterice).

Merele de vara se recolteaza in parga (cand apar primele semne de virare in galben a pielitei, iar culoarea verde inca mai este prezenta pe zona umbrita a fructelor, pulpa este ferma), cu cca. 1-2 saptamani inainte de maturitatea de consum. Recoltarea merelor de vara (care sunt in general mai perisabile) in parga este utila atat pentru a evita deprecierea la transport, cat si pentru a beneficia de un interval suficient pentru comercializare. Este important faptul ca unele soiuri de vara pot ajunge rapid la supracoacere (pulpa devine fainoasa), motiv pentru care, recoltarea, transportul si comercializarea trebuie sa se faca in conditii optime si intr-o perioada scurta de timp.

Merele de toamna si iarna se recolteaza la maturitatea tehnologica pentru păstrare care se stabilește in funcție de criterii ca (fermitatea pulpei, culoarea fructelor, testul amidonului cu iod).

Combaterea bolilor si daunatorilor la mar

Tratamentele in sezonul  de vegetatie (in verde) pentru combaterea bolilor si daunatorilor  in plantatiile de Mar sunt numeroase si sunt adaptate fenofazelor (stadii de crestere, dezvoltare & fructificare) in care se gaseste pomul. Pentru detalii suplimentare cititi Tratamente la Mar Primavara- Vara si Tratamente la Mar Vara-Toamna. 

Bolile marului: Rapanul marului (Venturia inaequalis); Fainarea marului (Podosphaera leucotricha); Mumificarea fructelor (Monilinia fructigena); Focul bacterian la mar (Erwinia amylovora); Diplocarpon mali sin. Marssonina coronaria; Rugina marului (Gimnosporangium juniperinum); Cancerul deschis al ramurilor-tulpinilor (Nectria spp.); Noul cancer al marului, parului si gutuiului (Valsa ceratosperma); Cancer bacterian (Agrobacterium tumefaciens); Arsura bacteriana comuna (Pseudomonas syringae pv. syringae); Boala frunzelor de argint „Silver leaf” (Chondrostereum purpureum); Mana (Phytophthora cactorum); APMV (Apple mosaic ilarvirus); ASGV (Apple stem grooving virus); Proliferarea marului – Mycoplasma of apple (Phytoplasma mali); etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolulBolile Marului.

Bolile (putregaiuri) de depozit la mere pot fi cauzate de: Botryotinia fuckeliana, Aspergillus niger, Monilinia fructigena, Phytophthora cactorum, Venturia inaequalis, Alternaria alternate, Stemphylium botryosum, Phialophora malorum, Botryosphaeria obtuse, Sphaeropsis, Rhizopus stolonifer, Nectria galligena, Fusarium avenaceum, Phlyctema vagabunda, Pezicula malicorticis, Glomerella cingulata, Penicillium expansum, etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolulBoli de depozit la Mar.

Daunatorii marului:  Viermele marului (Cydia pomonella); Molia pielitei  fructelor (Adoxophyes orana); Cotarul verde (Operophtera brumata sin. Cheimatobia brumata); Minatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella); Molia orientala a fructelor (Cydia molesta sin. Grapholita molesta); Viespea merelor (Hoplocampa testudinea); Paduchele din San José (Quadraspidiotus perniciosus); Paduchele roz galicol al marului (Dysaphis spp.); Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum); Paduchele verde al marului (Aphis pomi); Musculita rasucirii frunzelor de mar (Dasineura mali); Metcalfa pruinosa; Gandacul paros (Epicometis hirta); Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar); Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea); Fluturele cu varful abdomenului auriu (Euproctis chrysorrhoea); Acarieni: Paianjenul rosu al pomilor (Panonychus ulmi sin. Tetranychus ulmi); Acarieni: Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae); Tripsi; Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella); Carabusul de mai – viermii albi (Melolontha melolontha); Gargarita florilor de mar (Anthonomus pomorum); Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus); Cariul scoartei (Scolytus rugulosus); Cicada gheboasa  (Ceresa bubalus); Iepurele de camp (Lepus europaeus); Capriorul (Capreolus capreolus), Caini, etc. Pentru detalii suplimentare cititi articolulDaunatorii Marului.

Plante parazite la mar: Vascul alb (Viscum album), etc.

“Intotdeauna cititi si utilizati produsul (pesticidul, fertilizantul) conform recomandarilor  de pe eticheta”

Categorie: Pomi fructiferi

De la: Horticultorul

Comentariile sunt închise pentru Cultura Marului: infiintare si ghid de intretinere

Comments are closed at this time.

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.